Conștiință și balanță

(minDisecţii)

de iQ666

 

N-am furat niciodată casete audio, discuri de vinil sau cd’uri, însă muzică de pe internet nepusă mie la dispoziție de către cei care o înregistraseră sau aveau drepturi asupra ei am descărcat. N-am furat niciodată vreo casetă video ori vreun dvd, însă filme mi-am adus de pe internet, de obicei din locuri unde nu fuseseră puse de către cei care le făcuseră sau le distribuiau oficial. N-am furat niciodată vreo carte, dar mi-am descărcat e-book’uri și de unde nu fuseseră oferite gratis de autorii lor sau de editurile unde apăruseră.

Mărturisite public, păcatele devin iertate pentru unii. Însă cum eu nu pot oferi iertare doar pentru astfel de manifestări, n-am cum clama curățirea conștiinței mele doar pe baza primului paragraf al acestui text. Iar dacă e să duc sinceritatea până la capăt voi recunoaște că nu pot spune că mi-ar fi încărcată conștiința pentru c-am cules ce-au pus alții undeva pe internet, însă bănuiesc că mi-ar fi dacă aș subtiliza vreun obiect fizic.

Făcând abstracție de excesul de sinceritate cu care tocmai v-am blagoslovit, să vă povestesc și cum îmi echilibrez sufletul suficient ca să mă pot privi, ipotetic desigur, în oglindă. În primul rând nu ofer public nimic din ce nu-mi aparține. O carte sau un e-book mai împrumut câte unui prieten, dar cam atât. Interesant că în legătură cu acest gest cele două formate devin oarecum echivalente, spre deosebire de cum le simt când îmi fac eu rost de ele. Iar a doua metodă prin care-mi curăț conștiința are nuanțe patriotice. Mai precis, când e vorba de produse românești de tipul celor pomenite mai sus în variantă electronică încerc să mi le cumpăr. Uneori după ce le testez gratuit, desigur. Alteori regret că n-am avut la dispoziție această variantă și mi-am irosit banii, ca acum câțiva ani când abia acasă descopeream că nu-mi place muzica de pe noua mea casetă sau romanul pe care tocmai mi-l cumpărasem. O fi poate pedeapsa pentru cele mărturisite mai sus. Dacă e așa, rămâne să mai aflu ce păcate îmi ispășeam atunci.

1 Comments

  1. Pingback: EgoPHobia #42 – sumar | www.egophobia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *