e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
Welcome To EgoPHobia’s Short Story section! pentru versiunea română click aici As fellow writers and persons exploring the creative process, we were always looking for new forums and places to both exhibit our work and latearn from others. So, we decided to begin our own place (and when we say ‘our’, we mean ‘our’)
sumar: ~ editorial >>> Ştefan Bolea – West vs. West ~ invitat >>> Sorin-Mihai Grad – Stoian G. Bogdan – invitatul din EgoPHobia #24 >>> Morgothya – Interviu cu Stoian G. Bogdan >>> Igor Ursenco – Virtualitate corporală şi genealogii emergente >>> Morgothya – Lumea Chipurilor >>> Petrişor Militaru – Poemul ca autoportret >>> Mario […]
de Ştefan Bolea Venind din lumea a treia, Occidentul nu are cum să nu fie şocant. Prin normalitate, în primul rând (şi aici nu vreau să intru în discuţii foucauldiene sau anti-psihiatrice despre normă, referindu-mă la un sens basic al acestei noţiuni, cel de bun-simţ). Oamenii sunt politicoşi, de exemplu. Îşi urmează propriile preocupări, nu […]
Stoian G. Bogdan s-a născut în 1983 la Comăneşti, de unde a scăpat mergând la facultate la Bucureşti. A absolvit Dreptul, este masterand în Studii Juridice şi profesează ca avocat stagiar. A publicat poezii în reviste ca Vatra, Luceafărul, Tribuna, Pana mea, România literară, Tiuk! şi EgoPHobia. A debutat cu carneţelul underground Sub chiştoace (colecţia […]
de Stoian G. Bogdan Anei D. Când m-am despărţit de Raisa în mine s-a prăbuşit o lume şi peste mine alta
de Stoian G. Bogdan Încă din scutece îl auzeam tropăind sau nechezând pe pereţii cenuşii ai copilăriei mele. Abia pe la patru ani mi s-a arătat aevea după un plâns deasupra unei străchini pe care mama mi-o trântise în faţă.
de Stoian G. Bogdan Mă apropii de vârsta la care-ar trebui să fiu însurat, să am copii şi tot mai puţine poeme ca ăsta… Îmbătrânesc băga-mi-aş pula! Iar bruma de ani pe care-o mai am nu-mi ajunge nici să-mi termin de trăit adolescenţa.
de Stoian G. Bogdan Ce se bucură tata când mai ajung uneori la mâna lui şi mă-mprumut cu bani îi râde sufletul chipul şi portofelul
de Stoian G. Bogdan Nu vei găsi în niciun dicţionar acest cuvânt, pentru că cei care-l mai cunoşteau au crăpat.. Acesta e un cuvânt care duce undeva într-o poveste. O poveste care începe la sfârşitul unei miercuri spre joi, când mergeam cu Cosmin şi cu Grigorenko (şi Komartin nu era cu noi dar îl rog […]
de Stoian G. Bogdan Pentru că simţea că face umbră pământului degeaba şi-a plătit eutanasia şi-a pus . Pentru că ştia că există oameni care aveau nevoie de măruntaiele lui ca să continue