(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multiplu premiată, antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, ține prelegeri vizând teoria, dar și practica beletristicii, sau jurizează concursuri literare.
Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [III]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i șase colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]
Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [II]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i cinci colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]
Privind (cât este, încă, posibil) „Portretul luptătorului la tinerețe”
de Oliviu Crâznic Portretul luptătorului la tinerețe este un film artistic istoric, regizat de Constantin POPESCU (n. 1973) și lansat în anul 2010 – în fapt, unul din puținele filme românești (relativ) recente care este (în același timp) bine realizat, interesant și educativ. Concret, Portretul … ne supune atenției povestea adevărată a unui grup (așa-numitul […]
Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [I]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizând primele sale patru[1] colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică, publicate la începutul anilor 2000: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, […]
Regina Maria a României și a sa literatură fantastică [II]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Omul care era Lumina venea către el, Vasile – Vasile soldatul, care furase morților o cruce.” Despre Regina MARIA a României am scris recent, prezentând Visătorul viselor. Am semnalat, cu respectiva ocazie, necesitatea reevaluării și revalorificării literaturii fantastice create de Maiestatea Sa și etichetate, în mod nejustificat, „literatură pentru copii” […]
Regina Maria a României și a sa literatură fantastică [I]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „There, where the eyes I followed so far are for ever closed, I left my sword.” Regina MARIA a României (Marie Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha, 1875-1938) a rămas în istorie prin implicarea sa în politică[1], prin acțiunile sale caritabile desfășurate pe frontul Primului Război Mondial[2], printr-o viață […]
„Din cauza” și „datorită”: considerente lingvistice
de Oliviu Crâznic Fără îndoială că toți am trecut, la un moment dat, prin penibila situație în care, rostind cuvinte precum „din cauza” ori „datorită”, ni s-a atras mustrător atenția că nu vorbim corect – pentru că locuțiunea prepozițională „din cauza” are – nu-i așa? – conotații negative, pe când prepoziția „datorită”, dimpotrivă, are conotații […]
[O noapte de Sfântu Niculae]: nuveleta gotică a lui Lucian Blaga
(și: o digresiune cu valențe istorico-actuale) (Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Pe-afară miroase a lup!” Lucian BLAGA (1895-1961) a fost un filozof, scriitor (în primul rând, putem spune, poet – recomandăm, în mod deosebit și având o legătură directă cu rubrica noastră, tulburătoarea poezie Moartea lui Pan din colectaneul Pașii profetului, 1921), publicist, profesor universitar, […]
„Roman”: considerente lingvistice
de Oliviu Crâznic În toate îndrumarele stilistice, găsim enumerate calitățile generale ale stilului literar – enumerare din cuprinsul căreia nu lipsește niciodată claritatea stilului. Cuvântul „roman”, scris ori pronunțat în afara unui context ori plasat într-un context lipsit de lămuriri suplimentare (a se vedea, de pildă, titlul prezentelor considerente), nu permite identificarea unui înțeles (iată, […]