Raluca Andreea Chiper: Sufletele nopții (Vol. I și II)

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Raluca Andreea Chiper (n. 1985) este romancieră (Rasa mea? Vampir!, 2011 – unul dintre primele romane apărute programatic la noi, la puţin timp după Zidul de foc al Blancăi Borbely, ca urmare a valului de popularitate de care s-au bucurat, în România, operele literare anglo-saxone din categoria „young adult/paranormal romance”, dedicate poveștilor de dragoste melodramatice dintre adolescente și creaturi supranaturale).

Printre opiniile critice favorabile autoarei, amintim pe cele formulate de cunoscutul om de cultură Nicolae Băciuț (poet, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cadru didactic universitar asociat, colaborator la Radiodifuziunea Română și la Televiziunea Română etc.). De asemenea, tinerei scriitoare i-a fost dedicat un panou public, cu prilejul celei de a XX-a ediţii a evenimentului cultural ,,Zilele oraşului Iernut” (2015).

Raportat la teoria literară, Sufletele nopții (Vol. 1, 2014; Vol. 2, 2015 – Ed. Studia New Printing) aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar simbolist (nota bene: spre deosebire de mișcările literare programatice, curentele literare nu corespund unor anumite epoci istorice, reprezentând, mai degrabă, expresii ale unor principii estetice comune, născându-se odată cu prima transpunere literară – uneori, involuntară – a principiilor respective și supraviețuind atât timp cât supraviețuiește, în literatură, comuniunea în cauză), categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a romanului fantastic (a nu se confunda romanul împărțit în mai multe volume cu subiect unic, scrise în baza unei rezoluțiuni auctoriale unice, cu trilogia romanescă, tetralogia romanescă, ciclul romanesc etc., constituite din romane cu subiecte diferite, scrise în baza unor rezoluțiuni auctoriale diferite), subspeciei literare a fantasticului întunecat [contemporan; juvenil].

Din perspectiva literaturii comparate, romanul Sufletele nopții poate fi asociat unor opere precum Cronicile vampirilor (The Vampire Chronicles; Anne Rice, 1976-prezent), Jurnalele vampirilor (The Vampire Diaries; L.J. Smith, 1991-1992) sau The Silver Kiss (Annette Curtis Klause, 1992), dar și (într-o oarecare măsură, din punct de vedere al subiectului și al lirismului viziunii) unor poeme precum Zburătorul (Ion Heliade Rădulescu, 1844) sau Luceafărul (Mihai Eminescu, 1883), ori unor romane precum Thalassa (Alexandru Macedonski, 1915).

Pe de altă parte, subiectul romanului urmărește, aproape ca în Chemarea străbunilor (The Call of the Wild; Jack London, 1903), regresul unei ființe aparținând, inițial și aparent, civilizației, dar, în fapt, fatidic atrase de instincte primare către o stare de absolută și liberă sălbăticie: spre deosebire de romanul lui London, însă, personajul central este o ființă umană, prinsă în capcana fascinației față de vampirism, reprezentat de doi frați gemeni îndrăgostiți de eroină (unul „bun”, chiar dacă nu tocmai, și unul rău, fără dubiu). Patrulaterul amoros este completat de un personaj foarte interesant, un „muritor de rând” care a supraviețuit atacului (fizic, emoțional și spiritual) creaturilor întunericului și care luptă cu mult curaj pentru a salva sufletul fetei iubite, încercând din răsputeri să o ferească de experiențele traumatizante prin care el a fost nevoit să treacă. Trama și comportamentul personajelor sunt caracterizate, în primul volum, de o oarecare naivitate, care îndepărtează semnificativ povestea de aria verosimilului; din fericire, al doilea volum demonstrează, în acest sens, că procesul de maturizare al autoarei se apropie de final, Raluca Andreea Chiper acordând, evident, o mai multă atenție modului în care sunt construite și înlănțuite episoadele, precum și caracterizării protagoniștilor.

Printre temele abordate de autoare, amintim adolescența, alienarea, binele și răul, conflictul interior, familia, iubirea, misterele interzise, natura, prietenia, timpul, universul, vampirismul/strigoismul (reprezentat de „morți vii” bulversanți, împletind frumusețea de gheață a prădătorului supranatural cu urâțenia lividă și găunoasă a blestemului pe care aceștia îl poartă, slabi în fața credinței, a curățeniei sufletești ori a unor dușmani naturali, precum anumite animale domestice loiale omului), viața și moartea/nemoartea/nemurirea, viciul. În ceea ce privește motivele literare, pe lângă menționatul patrulater amoros, identificăm în Sufletele nopții și motivul alegerilor dificile, al nebuniei, al neîncrederii, al pierderii iubirii sau a iubitei, al pierderii umanității, al rivalității frățești, al sinucigașului, al zburătorului etc. De remarcat laitmotive literare precum carnea „sticloasă”, lacrimile care nu cad niciodată (înghețate/împietrite pe gene) și lividitatea atotprezentă.

Moralitatea poveştii este, mai degrabă, discutabilă – oferind, totuşi, spre deosebire de alte scrieri contemporane, o argumentaţie puternică în sprijinul respingerii răului (deşi această argumentaţie nu primează neapărat…). Atmosfera este sumbră, tragică, iar tonalitatea operei – melancolică, nostalgică.

Raluca Andreea Chiper utilizează tehnici narative precum tehnica narațiunii cronologice, a înlănțuirii și a alternanței, a narațiunii ulterioare, a narării prin reprezentare, a retrospecției, a finalului deschis. Stilul narativ este indirect liber, iar perspectiva narativă – extradiegetică, omniscientă, subiectivă, cu focalizare variabilă.

Registrul lingvistic este cult (remarcabil de bogat în figuri de stil, unele de o tulburătoare frumusețe); din nefericire, mai cu seamă în primul volum (al doilea volum fiind mult mai bine scris și promițând, astfel, o viitoare carte sau o nouă ediție menite a permite autoarei să își atingă potențialul), se simt faptul că Raluca Andreea Chiper s-a întors de curând din Spania (unde a trăit vreme îndelungată) și redactarea „grăbită” (alături, de altfel, de o tehnoredactare asemenea), manifestate prin prezența în text a numeroase cuvinte, expresii, formulări improprii limbii române.

Referitor tot la editarea celor două volume, se cuvin a fi menționate și două aspecte pozitive: tipărirea acestora pe hârtie albă, de calitate superioară, rezistentă în timp, și copertele minunat ilustrate (de către Rareș Păun), înfăţişând (anti)eroul (Vol. I) și eroina (Vol. II) cărții.

Concluzionând, romanul Sufletele nopții se adresează, în primul rând, tinerelor sensibile, visătoare, atrase de mister, de noapte, de păduri, de ruine, de supranatural, de poezie și de iubiri interzise; pentru cititorul matur, Raluca Andreea Chiper se înscrie în categoriile „promițător”, „talentat” și „de avut în vedere”, urmând ca viitoarele opere ale scriitoarei să îi decidă, definitiv, statutul.

*

Despre autorul rubricii:

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, profesor evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, profesor gr. I Limba și literatura română) este scriitor de literatură fantastică, critic literar şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi, Ian R. MacLeod) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, George MacDonald, Guy de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse cărți și reviste de specialitate: în volumul Alte cronici de familie (secțiunea Domnul Gothic), semnat de M. Opriță (Cavaler al ordinului „Meritul Cultural”, oferit de Președintele României), în Caietele Echinox (revistă tipărită apărută sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul semnat de dr. în filologie M.-A. Aldea – Sfârșitul care începe) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative”. În România, este invitat anual să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București” și, în calitate de invitat special, la ed. a IV-a a Târgului de carte SF & Fantasy „Final Frontier”. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate, realizate de Al. Mironov (scriitor, jurnalist, fost ministru al tineretului și sportului etc.) și lect. univ. dr. F. Pîtea (scriitor, critic literar), sau radiofonice, realizate de regretatul Șt. Ghidoveanu (Radio România Cultural). A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul Hunting Vampires al serialului Expedition Unknown, realizat de Travel Channel.

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”

(Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural

Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)