Alexandra Derea: “Anotimpul lui Beliar” [“Moon Saga”, Vol. 1]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Alexandra Derea (n. 1982) este economistă (în prezent, analist fraudă), promotor cultural (inițiatoarea și, ulterior, unul dintre coordonatorii serilor de evenimente culturale Meniu a la Carte, 2013-2015), poetă (Vis de dragoste, 2013) și, de curând, prozatoare premiată (câștigătoarea concursului de „fan fiction” „Final Frontier” 2015).

Raportat la teoria literară, Anotimpul lui Beliar (Moon Saga, Vol. 1, Ed. Zona Publishers, 2014) aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar cosmicist, categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a epopeii neofantastice, subspeciei literare a neofantasticului întunecat [anistoric].

Din punct de vedere al literaturii comparate, epopeea Alexandrei Derea poate fi asociată, într-o oarecare măsură, unor opere precum The Fall of Hyperion: A Dream (John Keats, 1819) sau The Hashish Eater – or – The Apocalypse of Evil (Clark Ashton Smith, 1920).

Printre opiniile critice favorabile cărții, amintim pe cele formulate de: Maria Apetroaiei, Paul Gorban, Felix Nicolau.

Din punct de vedere al subiectului, Anotimpul lui Beliar urmărește, într-o lume a Timpului nonliniar și a melanjului cosmogonic, destinul lui Adoni(Dumnezeu)/Beliar(diavolul)/Moartea care, însoțit de ceilalți trei Călăreți ai Apocalipsului și de copilul (ulterior hoțul/vânătorul de recompense) Zaharia, pornește o călătorie inițiatică în căutarea unei zeițe cosmice – Luna – căzute pe planeta noastră.

Printre temele abordate de autoare (prin intermediul unei viziuni livrești proprii, interesante, cu tente filosofice; e.g. „Și totuși, drumul meu e trasat spre infern. Unde sunt bunele intenții?”, parafrază remarcabilă a proverbului „Drumul spre iad e pavat cu intenții bune” [avându-și originea, probabil, în „facilis descensus Averno” – Virgiliu, via „L’enfer est plein de bonnes volontés ou désirs” – St Bernard]), se regăsesc universul, cosmogonia, apocalipsul. În ceea ce privește motivele literare, pot fi identificate, în Anotimpul lui Beliar, motivul antieroului și al eroului fără voie, al călătoriei în Timp, al călătoriei inițiatice, al Celor Patru Călăreți ai Apocalipsului, , „fortuna labilis”, al iubirii damnate, al labirintului, al profeției, al quiproquoului, al visului etc. Laitmotiv care relevă esența operei: nisipurile mișcătoare.

Printre altele, opera are menirea de a determina cititorii să își pună unele întrebări de natură existențială, cu prilejul explorării istoriei sacralității.

Atmosfera epopeii este, în cea mai mare parte, exotică, fatalistă, îngrijorătoare, melancolică, mitică, onirică, romantică, iar tonul auctorial – ambiguu, introspectiv, meditativ, patetic (n.b. a nu se confunda sensurile pe care le are cuvântul „patetic” în limba română cu sensul care îi este atribuit colocvial, frecvent, în mod eronat, prin preluarea – lipsită de discernământ – a englezescului „pathetic”=„jalnic”), sentimental, speculativ.

Alexandra Derea utilizează tehnici narative precum tehnica colajului (implicând și ilustrațiile realizate, în manieră postmodernistă, de către Bogdan Alexandrescu), a deconstrucției, a introspecției, a poliedrului, a relativizării perspectivei, a narațiunii contrapunctice, a narațiunii intercalate, a narării prin reprezentare, a versului liber, a incipitului decupat și a desinitului deschis. Stilul narativ este direct – combinat cu indirect liber, iar perspectiva narativă – polifonică, omniscientă, subiectivă, cu focalizare variabilă.

Registrul lingvistic cult (bogat în referințe mitologico-culturale) este utilizat, uneori (din fericire, rar), în combinație cu registrul lingvistic familiar.

Referitor la editarea tomului, se cuvin a fi menționate redactarea și tehnoredactarea profesioniste, tipărirea acestuia pe hârtie standard și coperta de bună calitate, cu ilustrație adecvată, realizată de către antemenționatul Bogdan Alexandrescu.

În concluzie, epopeea Anotimpul lui Beliar se adresează, cu precădere, cititoarelor tinere, pasionate de poezie contemporană, întunecată și, în același timp, sensibilă, și de deconstrucția miturilor.

*

Despre autorul rubricii:

 OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, profesor evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, profesor gr. I Limba și literatura română) este scriitor de literatură fantastică, critic literar şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi, Ian R. MacLeod) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, George MacDonald, Guy de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse cărți și reviste de specialitate: în volumul Alte cronici de familie (secțiunea Domnul Gothic), semnat de M. Opriță (Cavaler al ordinului „Meritul Cultural”, oferit de Președintele României), în Caietele Echinox (revistă tipărită apărută sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul semnat de dr. în filologie M.-A. Aldea – Sfârșitul care începe) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative”. În România, este invitat anual să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București” și, în calitate de invitat special, la ed. a IV-a a Târgului de carte SF & Fantasy „Final Frontier”. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate, realizate de Al. Mironov (scriitor, jurnalist, fost ministru al tineretului și sportului etc.) și lect. univ. dr. F. Pîtea (scriitor, critic literar), sau radiofonice, realizate de regretatul Șt. Ghidoveanu (Radio România Cultural). A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul Hunting Vampires al serialului Expedition Unknown, realizat de Travel Channel.

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”

[Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012]

1 Comments

  1. Pingback: EgoPHobia #45 – sumar | www.egophobia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.