Miraj artistic

[Caitlín R. Kiernan – Fată înecându-se: O autobiografie]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Caitlín R[ebekah] Kiernan (născută în 1964, în Irlanda; în prezent, trăiește în Statele Unite ale Americii) este specialistă în paleontologie, muziciană (Death`s Little Sister, Crimson Stain Mystery) și scriitoare, deținătoare a numeroase premii („Bram Stoker”, „Locus” ș.a.).

Criticul S.T. Joshi (cunoscut mai cu seamă pentru studiile sale privind opera lui H.P. Lovecraft) o situează printre marii stiliști ai literaturii straniului, alături de Edgar Allan Poe sau Lord Dunsany.

Dintre operele semnate de Caitlín R. Kiernan, amintim romanele Silk (1998), Threshold (2001), Beowulf (2007), The Red Tree (2009).

Fată înecându-se: O autobiografie (The Drowning Girl: A Memoir, 2012) a apărut pe piaţa românească de carte în anul 2015, la Editura Paladin, în cadrul colecției „Fantasy” (coordonate, la vremea respectivă, de Michael Haulică).

Raportat la teoria literară, Fată înecându-se aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar al realismului halucinatoriu, categoriei estetice a straniului, genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a romanului gotic, subspeciei literare a goticului psihologic (contemporan).

Din punct de vedere al literaturii comparate, romanul poate fi asociat unor opere literare precum Drood (Dan Simmons, 2009), dar și (într-o oarecare măsură) unor opere literare precum În răspăr (À rebours; J.K. Huysmans, 1884) sau Portretul lui Dorian Gray (The Picture of Dorian Gray; Oscar Wilde, 1890).

Opinii critice favorabile cărții a formulat, printre alții, scriitorul Peter Straub.

Subiectul romanului îl constituie halucinanta poveste de dragoste trăită de naratoare (o tânără artistă schizofrenică) cu întâmplătoarea ei colegă de apartament (o tânără transsexuală), în relația celor două intervenind obsesiv o misterioasă femeie (sirenă? vârcolac? închipuire?) întâlnită de protagonistă în circumstanțe nelămurite.

Temele literare centrale sunt iubirea și arta – insistându-se, mai cu seamă, asupra aspectelor neconvenționale ale acestora. Kiernan oferă un adevărat recital cultural, susținut prin informații interesante (precum istoria sumbră și prea puțin cunoscută a unor basme celebre) ori prin crearea unor personaje din lumea artei, în a căror biografie recunoaștem biografiile împletite ale unor scriitori și pictori faimoși; pe de altă parte, ca în majoritatea scrierilor contemporane, modul în care este tratată problematică sexualității ambigue conferă operei un caracter propagandistic, care pune în umbră, din păcate, povestea propriu-zisă (altminteri captivantă și bine scrisă).

Dintre motivele literare, notăm tabloul blestemat (fictivul Fată înecându-se, atribuit la fel de fictivului Phillip George Saltonstall și devenit laitmotiv al romanului), dandismul, condiția geniului, obsesia, nebunia, delirul, ondina, licantropia, tribadismul, triunghiul amoros, drama artistului, alienarea.

Autoarea alege să utilizeze, cu precădere, tehnici narative precum: jurnalul, falsa biografie și falsa autobiografie, naratorul necreditabil (exagerând, în câteva rânduri, sub acest aspect, de pildă prin redarea unor informații pe care îndată după aceea le califică drept false, în loc să permită cititorului să descopere singur neautenticitatea acestora), poliedrul, deconstrucția, anticiparea, introspecția, retrospecţia, colajul și – nu în ultimul rând – povestirea în ramă (Kiernan realizând un echilibru remarcabil al planurilor narative principale și secundare, evitând cu dibăcie capcana monotoniei și pe aceea a digresiunilor).

Predomină registrul lingvistic cult (confirmându-se aserțiunea lui Joshi, mai sus menționată), interferând (nepotrivit, dar – din fericire – sporadic) cu registrul lingvistic trivial.

Concluzionând, Fată înecându-se se adresează, cu precădere, iubitorilor de literatură decadentistă, estetistă, suprarealistă, postmodernistă.

*

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Limba și literatura română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse reviste de specialitate: în Caietele Echinox (revistă tipărită sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de dr. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul Sfârșitul care începe, semnat de dr. în filologie M.A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative” (2012-2017). A apărut, în calitate de expert în istoria vampirismului, în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir”. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București”. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revista culturală EgoPHobia, în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice, cu Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor), precum și cu Revista de povestiri (în calitate de instructor în cadrul unor ateliere de scriere creativă). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage).

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.