de Alexandra Condrat
Personaje:
F-Prince Charming, sau Făt-Frumos, sau oricum vreţi să-i spuneţi
Princess-Ileana Cosânzeana
S-Spânul
De aici încep frustrările
Princess se îndreaptă spre castel cu un coşuleţ plin de ciuperci. Deoarece în ţinutul acesta este întodeauna vreme frumoasă, Princess culege floricele pentru a le pune în vază.
Tot ţopăind în rochiţa ei verde praz, îşi înfige o floricică albă după ureche. Deodată are senzaţia că cineva este pe urmele ei. Şi se pare că nu greşeşte. În peisaj apare personajul surpriză: Spânul. Întodeauna Spânul a fost considerat un bad-boy –brunet, cu ochi negri, se zvonea că a reuşit să inducă în eroare orice tânără aflată în ţinut, în afară de Princess. Doar F a reuşit să bifeze în carneţel numele ei: Ileana Cosânzeana.
Hei S, ce mai aştepţi? Du-te şi vrăjeşte tipa! Nu o fi ea atât de pură precum pretinde, dar nătăfleţul ăla de F o să-şi roadă unghiile şi o să-şi ascută din nou sabia.
De după copac apare S:
– Hei fato, singurică prin pădure, pericole sunt multe… Dar unde este Prince Charming? spune S, folosind vocea lui cea mai sexy.
– Când o să se întoarcă de la vânătoare o să-ţi sfâşie trupul cu buzduganul, spuse Ileana un pic temătoare. Folosise cea mai suavă voce a ei. Faza cea mai tare era că întodeauna i-a plăcut accentul british al lui S, întodeauna S a avut mai mult tact. Înainte ca Făt-Frumos să găsească o soluţie spre a o salva, se gândea mereu cum să-l împiedice şi să rămână cu S.
Oare cât o să mai rezişti Ilenuţa? Hm… rămâne de văzut…
– Ooo fetiţo, nu te impacienta, dar F acesta nu prea stă pe acasă. Chiar crezi că vânează cerbi sau cele mai noi apariţii de la Cabaret la mine?
– F e bun, mi-a demonstrat de multe ori asta… spuse Princess gânditoare şi oarecum neîncrezătoare în vorbele ei.
– Dacă ai veni la mine la Cabaret ai fi fruntaşă. Adică la cât timp ai umblat după barbată-tu acela inconştient că are o aşa femeie frumoasă acasă, sunt sigur că te-ai dezlănţui aşa cum vreau eu… spuse el având privirea aceea care a făcut atâtea victime.
– În nici un caz Spânule, nu m-ai avut niciodată şi niciodată nu mă vei avea spuse Princess încrezătoare în cuvintele ei.
Niciodată… am auzit de atâtea ori acest cuvânt, încât încep să am alergie la el… Dar nu despre asta vreau să vorbim, spuse S lăsându-se uşor pe spate, în semn de relaxare. Ştii Ilenuţo, toată lumea vorbeşte de modul în care palatul e aranjat. Toate lucrurile sunt atât de vechi, iar modul în care sunt aşezate toate… Ştii am auzit de curând o teorie despre modul în care lucrurile sunt poziţionate faţă de soare. Ai putea renova castelul şi aşa le închizi gura la toţi. Se numeşte Feng-Shui.
– Spânule, vorbele tale sunt… atât de jignitoare. Ilenuţa îşi puse mânuţele ei firave pe faţă şi începuse să plângă. Lacrimile curgeau şi curgeau şi curgeau şi curgeau până când Ilenuţa se decisese să fugă la castel.
În timp ce Ilenuţa fugea şi fugea şi fugea prin pădure, s-a împiedicat de o chestie, că animal nu se putea numi şi a scăpat coşuleţul cu ciupercuţe. Înfuriată de această întâmplare ajunsese până la urmă la castel. Se privi în oglindă. Vai ce ajunsese, rimelul i se întinse în ultimul hal… Şi dacă Spânul avea totuşi dreptate şi Prince Charming frecventa cu regularitate Cabaretul? Erau o grămadă de întrebări… şi nici un răspuns…
Princess era acum cuprinsă de o grămadă de gânduri sumbre. Îşi dădea seama că viaţa ei nu era presărată cu împliniri. De 500 de ani era măritată cu un papă lapte, servitorii au părăsit-o pentru a pleca în slujba Spânului(pentru că le dădea o leafă mai mare, dar asta rămâne între noi, bine? ), singurul care rămase la palat fiind omul de încredere a lui Făt-Frumos. Dar el nu făcea prea multe… Cele mai grele munci erau lăsate în grija ei:gătit, curăţat, măturat, spălat la mână, peticit hainele lui F. Se săturase până peste cap de viaţa ei.
Stând la masa imensă făcută din abanos şi înfulecând fursecuri, aceasta îl zări pe F intrând.
– Bună Ilenuţo, tu care eşti bună şi blândă ca pâinea caldă, spune-mi degrabă ce mâncăm azi?
– Azi … azi mâncăm lături, zile pierdute în neant…
– Ilenuţo, ce ai? Zise Făt-Frumos apropiindu-se de gingaşa făptură. Ai plâns…
– Da pentru că al nostru cuibuşor arată ca un muzeu, iar tu… tu nu eşti niciodată acasă…
– Acum sunt aici.
– Da… Dacă ai ştii că toată lumea vorbeşte de cât de demodat este castelul, despre viaţa noastră plictisitoare… Spânul spune că ar trebui să ne luăm o carte de Feng-Shui…
– Ilenuţă, tu eşti blondă? Asculţi de Spân?
– Chiar sunt… si aminteşte-ţi Făt-Frumos că erai foarte încântat de părul meu atunci când mi-ai declarat pentru prima dată dragostea ta eternă… şi singura dată spuse Ileana încet, ca pentru ea… Atunci când eu trăgeam de tine, dar tu Batman Batman, tăticu mi-a spus că până la căsătorie ba spuse Ileana în timp ce-şi dădea ochii peste cap … Autorul n-a mai menţionat de asta pentru că împăratul, taică-tu l-a cenzurat, zicea ceva de moralitate, care trebuie transmisă din generaţie în generaţie şi cum o să aleagă oamenii ce e corect dacă noi ne purtăm aşa…
– Detalii, detalii, dar ia spune unde găsesc o carte de Feng-Shui?
– Nu prea ştiu, dar o voi vizita pe Sfânta Vineri pentru a consulta globul de cristal.
Give me some action, please!
– Stăpâne, stăpâne se aude deodată la un anumit Cabaret.
– Ţi-am mai zis să nu mă deranjezi când sunt ocupat! spuse S autoritar.
– Dar ce am să vă spun o să vă placă! spuse un oarecare servitor cu ochii sclipind de viclenie.
– Ne vedem în camera de aşteptare în două minute. Se întoarce cu o privire duioasă şi zice: Doamnelor va trebui să aşteptaţi un pic, dar nu vă faceţi griji, showul de abia acum începe. O grămadă de gene clipesc suav în acelaşi timp şi dau aprobator din cap.
– Da. . ce aveai să-mi spui?
– Făt-Frumos…
– E în sfârşit aici!
– Nu chiar…
– Dar ce e?
– Majestatea ta… dacă mă lăsaţi să vorbesc…
– Păi spune odată… fetele aşteaptă…
– Era îmbrăcat ca Majestatea ta…
– Adică a renunţat la colanţi? Un râs isteric pluteşte în aer şi parcă nu se mai opreşte şi doamne nu se opreşte şi nu se opreşte… Asta e bine…
– Si domnule… a fost văzut cu Ileana îndreptându-se către intrarea spre tărâmul celălalt…
– Interesant… şi ea a plecat cu el?
– Nu ea după ce l-a pupat a plecat acasă…
– Ratatule, ce au vorbit?
– Ea i-a spus să nu se întoarcă fără o carte de Feng-Shui… dar nu ştiu încă ce e aia…
– E de ajuns că ştiu eu… da poţi să pleci…
– Stăpâne eu…
– Aa da… ia-ţi o fată, care vrei tu!
– Şi…
– Şi îţi dublez salariul luna asta…
– Doar luna asta?
– Ea dispari tu de aici băi, dacă nu vrei să rămâi doar cu două şuturi în fund!
– Am înţeles domnule!
Hm, F interesantă alegere, blugi, tricou, şi adidaşi Nike, oare astea sunt de ajuns pentru tărâmul celălalt? Wait and see!
F uite câte maşini ca ale Spânului, poate că ar trebui să iţi iei si tu una. Pff incomozi blugii aştia, nu-i aşa? Oho de ce s-o mai lungim când suntem chiar în faţa Mall-ului acolo vom găsi sigur o librărie. Eu zic să intram.
Feng- Shui, încolţi în mintea lui F, trebuie s-o găsesc şi după pot să plec acasă la Ilenuţa.
Dar unde se ascunde cartea asta? O fi mare? Dar dacă într-adevăr există unde e? Hm ce e asta? Are poze… şi ce poze are…
F stai de două ore cu acea carte în mână şi ţi-a cam încolţit un zâmbet ciudat pe faţă… helloo, la ce te gândeşti?
– Domnule vă pot ajuta cu ceva?
– Da, o carte de Feng-Shui…
– Vă aduc imediat… să vă alegeţi…
– O iau pe asta spuse F luând prima carte de Feng- Shui din teancul pe care i-l aduse vânzătoarea. Dar ce se întâmplă cu privirea ta F, o Doamne ia-ţi ochii odată de la cartea aia….
– Şi bănuiesc că o luaţi şi pe aceea arătă vânzătoarea spre Kama Sutra aflată în mâinile lui F…
– Oh daa…
– Plătiţi cu cardul sau cash?
– Um la asta nu m-am gândit, dar pot să fac muncă în folosul comunităţii, sau să protejez orice domniţă aflată în pericol.
– Sunteţi foarte amuzant domnule şi fie vorba între noi arătaţi al naibii de bine şi poate că mi-ar plăcea să petrec mai mult timp cu dumneavoastră dar mai am de lucru şi… trebuie să plătiţi cărţile… Apropo sunteţi cuplat?
– Da… eu…
– Hm păcat…
– Serios aş fi plătit eu cărţile, dar la salariul pe care-l am… nu-mi prea permit, iar cărţile pe care le-aţi ales sunt destul de scumpe…
Ooo, cineva tocmai intră şi nu e chiar în toane bune…
– Fată la naiba m-ai adus într-o librărie, ce să fac eu aici?
– Să luam DVD-ul „Totul despre sex”, poate te inspiri şi tu de acolo în legătură cu rochia pentru ziua ta…
– Fată chiar, am epuizat toate magazinele, trebuie să-mi fac ceva la comandă… poate Paris, Milano, New York… Şi când te gândeşti că mai e doar o săptămână până la „The greatest party in the world” şi încă nu l-am găsit pe Făt- Frumos!
– Făt- Frumos aici, m-a strigat cineva? Domniţele sunt în pericol?
– Acum nu mai sunt… fată ăsta îmbrăcat mai de doamne ajută ar fi perfect…
– Dar e…
– Ai altă alegere mai bună?
– Nu…
– Ei bine Făt- Frumos tu vii cu noi!
– Nu înainte să plătească cărţile se auzi vocea vânzătoarei.
– Da cărţile repetă Făt-Frumos.
– Hai fată să-i plătim blestematele de cărţi şi să plecăm de aici că mi s-a uscat faţa deja de la aerul asta…
– Păi şi DVD-ul?
– Aa da… hei tu dă-ne şi un DVD „ Totul despre sex”.
– Da acum…
– Şi Făt- Frumos cum te cheamă?
– Făt-Frumos sau dacă e mai simplu aşa F. aşa îmi zice toată lumea.
– Mda… de acum o să te cheme Florin…
– Florin… Florin sună bine… da Florin e drăguţ spuse F rânjind…
– Vai fată ai văzut ce zâmbet drăguţ, face şi gropiţe…
– Mda oricum o să-i facem o albire pentru orice eventualitate, trebuie să arate perfect…
– Hei fato mişcă-te cu DVD-ul ăla…
– Gata… Târfele. .
– Ce-ai zis? Repetă…
– Îmi pare rău… eu…
– Ba nu-ţi pare rău deloc… tati o să se ocupe şi de tine…
– Credeam că şi-a cerut scuze şi… după cum ştii iertarea e o mare virtute…
– Ia mai taci, nu crezi că ţi-ai luat cam prea în serios rolul de Făt-Frumos?
– Dar eu sunt Făt-Frumos, sau pot fi Florin dacă domniţa doreşte asta…
– Ai noroc că mă grăbesc, altfel mâine erai şomeră… a şi fată vezi ce faci cu acesta, ai grijă că o să arate perfect la petrecere…
– Domniţă…
– Acum ce mai e?
– Mulţumesc pentru cărţi…
– Da da… hai pa şi fată ştii tu ce e de făcut cu el…
– Da fată, du-te şi odihneşte-te, am eu grijă…
În timp ce F şi noua fată se îndreptau spre ieşire, F trebuie să asculte ceva:
– Scuz-o pentru toate astea pe Andreea, ea nu se simte prea bine în ultimul timp, de trei luni plănuieşte petrecerea de majorat şi acum mai e o săptămână şi încă nu s-a decis pentru o rochie… şi…
– Rochie… Ilenuţa ştie să coasă rochii. Sunt sigur că i-ar face una domniţei dacă asta ar face-o să se simtă mai bine şi să se poarte mai frumos cu oamenii… Ea… întodeauna se poartă aşa?
– O cheamă Andreea şi cam da… dar undeva în sufletul ei păstrează o urmă de bunătate, sau nu… mă rog nu sunt prea sigură de asta…
– Ilenuţa i-ar face o rochie…
– Nu ştiu cine e Ilenuţa, dar nu cred că va accepta decât o creaţie Dior, Prada, Mango sau mai ştiu eu ce…
– Um… bănuiesc că e în regulă… spuse F puţin trist…
– Tu o să dormi azi la mine, apropo eu sunt Ingrid, mă ocup de Andreea, ca ea să arate întodeauna bine, sunt terapeut, doctor, tipa cu cumpărăturile, am multe funcţii, dar şi un salariu generos…
– Hm nu ştiu ce să zic…
– Nu trebuie să zici nimic… uite am ajuns… aici stau eu… Şi aici o să dormi tu… Ia să vedem o cremă de noapte pentru tine asta după ce îţi faci masca asta desigur, deşi dacă stau să mă gândesc nici nu ai nevoie de toate astea, ai un ten perfect…
– Mulţumesc.
– Oh nu-mi mulţumi mie, cred că părinţii tăi au contribuit la asta şi bineînţeles Dumnezeu.
– Oh da, părinţii mei, tata, adică împăratul a murit în război, iar mama a părăsit ţinutul pentru nemurirea mea şi a Ilenuţei. Şi Dumnezeu, dacă nu era el nu l-aş fi înfrânt niciodată pe Spân, pe balauri şi pe zmei. Acum în ţinut eu şi Spânul trebuie să împărţim teritoriul. Nu am nici o problemă cu asta, doar trebuie să fim buni şi cu prietenii şi cu duşmanii dar de la un timp am impresia că vrea s-o strice pe Ilenuţa.
– Are dreptate Andreea când spune că ţi-ai luat rolul în serios… dar eşti amuzant aşa… ah câţi ani ai?
– Împlinesc 556 în ianuarie.
– Da. . . foarte drăguţ… uite o să facem nişte schimbări aici. Uite:te cheamă Florin, ai 21 de ani şi o însoţeşti pe Andreea la petrecerea de majorat. Mâine ne ocupăm mai serios de tine, de la ţoale până la tuns, aranjat, prostii de genul.
– Acum trebuie să dau un telefon… Hei până mâine trebuie să-mi faci rost de o maşină care să arate bestial… Aa ce culoare? Stai un pic…
– Ce culoare îţi place?
– Mie? purpuriu e aşa o culoare misterioasă, dar îmi place şi verde, galben îi place mai mult Ilenuţei şi uneori şi roşu…
– Ooo cineva să mă împuşte acum…
– Cum să facă asta? Îi spintec capul dintr-o lovitură de buzdugan…
– Da… cred că gri metalizat e în regulă. Da pentru mâine… ok ok pa pa.
– De ajuns pentru azi… sunt frântă…
– Vă luaţi maşină domniţă Ingrid?
– E pentru tine…
– Da?
Ingrid căscă foarte tare, ceea ce pe F îl făcuse să-şi dea seama că îi era foarte somn.
– Domniţă Ingrid, eu mai pot face ceva pentru dumneata?
– Doar taci şi du-te şi culcă-te mâine ai o zi grea… adică avem…
– Noapte bună domniţă Ingrid.
– La fel Făt-Frumos, spuse Ingrid zâmbind şi plecând în camera ei.
Dar ce se întâmplă F, nu poţi să dormi? Kama Sutra e pe masă. O poţi răsfoi… sau poţi să încerci să dormi… treaba ta… eu nu mă mai complic…
Furtună la palat
La palat lucrurile nu stau deloc bine, Ilenuţa se topeşte de dorul lui Făt-Frumos şi nu înţelege de ce întârzie atât de mult.
– Băi nene ce nu pricepi, pleacă…
– Nu până nu vorbesc cu Princess…
– Omule nu pricepi…
– Băi tu ştii cine sunt eu?
– Un rahat de Spân care a făcut avere de pe urma unui bordel, pe care-l numeşte Cabaret, de parcă nu ştie toată lumea ce este cu adevărat…
– Eşti incoruptibil… sau poate că nu…
– Doar sunt omul de încredere a lui Făt-Frumos… aşa că pleacă odată de aici până nu bag furca în tine…
– Şi atunci bodyguarzii mei o să te faca piftie…
– Bodyguarzii tăi repede… fără ei eşti praf nenicule!
– Hai mă acum faci pe sfântul, de parcă nu te-am văzut când te uitai cu binoclul la Princess când se schimba…
– M-ai văzut?
– Nu dar te-au văzut alţii. Aşa că dacă nu vrei să se afle du-te şi cheam-o pe Princess că altfel…
– Ce se întâmplă aici? întreabă Princess care apare pe scări cu fardul întins, rochia şifonată şi părul neîngrijit.
– Mamă cum arăţi, adică eu mă cert cu ăsta aici ca să te văd pe tine în halul ăsta?
– Hai lasă-mă şi tu acum… Pentru ce-ai venit?
– Să te ajut cu rearanjarea castelului, pentru că nu ştiu dacă F se mai întoarce prea curând aşa că…
– A păţit ceva?
– Da l-a răpit o blondă bogată care vrea să-l facă proprietate proprie…
– Nu cred nici un cuvânt… dacă ai venit pentru mine…
– Da pentru tine am venit, du-te fă o baie, schimbă-te şi întoarce-te după…
– Hei tu ce are Princess de mâncare?
– Doar fasole păstăi…
– Pff şi de băut?
– Ceai de fructe de pădure…
– Da se pare că va trebui să faci o plimbare până la reşedinţa mea să-mi aduci ceva de mâncare…
– Ce să fie?
– Icre de balenă… ce mai întrebi?
– Aa am înţeles friptură de mistreţ şi vin alb din acela cel mai scump…
– Încă nu te-ai întors?
– Mă scuzaţi acum plec…
– Şi tu ce stai şi te uiţi la mine? Ia toate astea vinde-le la antichităţi, şi cumpără altele… că doar eşti Designer de interioare şi te plătesc pentru asta…
– Da domnule…
– Majestatea ta idiotule, de câte ori să-ţi spun?
– Mă scuzaţi…
– Hai dispari odată…
Festin mare la palat: Spânul înfulecă şi nu fasole păstăi… dar hai să ne întoarcem la F. Bună dimineaţa F!
– Bună să-ţi fie inima. Într-o zi va trebui să te plătesc că scrii toate astea, nu?
– Hm… eu aşa mă gândeam… dar hai să nu mai vorbim despre onorariul meu, plictisim cititorii.
– Da aşa e…
F este peste tot, la dentist, la cabina de probă, la petreceri, Andreea şi-a găsit rochie, iar Ingrid a cam uitat să-l supravegheze pe F care e aşa prietenos cu toată lumea:- Bună eu sunt Florin, am 21 de ani şi o să o însoţesc pe Domniţa Andreea la petrecere…
– Oo interesant şi ia spune unde v-aţi întâlnit?
– A păi la Mall la librărie, mi-a luat două cărţi… îi voi fi recunoscător până la moarte pentru asta… e aşa o inimoasă…
– De câte ori ţi-am zis să nu-mi mai spui domniţă? Mă cheamă Andreea… Andreea să-ţi intre bine în cap…
– Aa bună Andreea eu sunt Florin, am 21 de ani şi o să o însoţesc pe domniţa Andreea la petrecere.
– Eu sunt Andreea, dobitocule!
– Aa da? Atunci eu sunt Florin, am 21 de ani şi o să te însoţesc la petrecere.
– Ingriddd!
Andreea dragă, nu te mai enerva aşa l-ai vrut pe Făt-Frumos, l-ai găsit…
Ingrid apare şi îl trage pe F deoparte:- Uite de acum nu mai spui că o însoţeşti pe Andreea la petrecere, iar unde v-aţi cunoscut… stai să mă gândesc… în Maldive v-aţi cunoscut, da?
– Da…
– Bună eu sunt Florin, am 21 de ani şi am cunoscut-o pe Andreea în Maldive…
– Oh Doamne, Florin vino puţin încoace…
– Am facut ceva greşit?
– Da tot…
– Păi şi ce le spun?
– Nimic, nu le spui nimic…
– Şi dacă mă întreabă?
– Nu le spui nimic că te omor, m-ai auzit?
– Bine…
Peste 2 minute:
– Hei tu eşti Florin, tipul care iese cu Andreea, nu?
– Nu spun nimic…
– Dar de ce?
– Că mă omoară Ingrid.
Ingrid şi F
– Uite îmi pare rău că am ţipat la tine, eu mi-am ieşit din fire şi…
– Da, te-am iertat deja… Aa nu ştiu dacă ai auzit, dar Andreea m-a cam făcut dobitoc…
– Ăsta e stilul ei, săracul de tine, vino aici…
Opa ai grijă pe cine îmbrăţişezi Ingrid, că unii se mai uită şi în globul de cristal…
Unii se schimbă… unii tac
– Ce ţi-am zis eu Princess, asta se distrează şi tu stai aici ca proasta…
– Aşa e… dar tipa asta e şatenă, nu blondă cum ai zis tu…
– Contează culoarea părului?
– Bănuiesc că nu… Dar S… cum pot să-ţi mulţumesc că mi-ai deschis ochii?
– A păi vino sus în 5 minute…
– Nu pot e împotriva principiilor mele morale…
– Prince Charming te trădează şi tu stai pe gânduri?
– Da ai dreptate… aşteaptă-mă, dar doar în circumstanţele astea, altfel…
– Da da…
Princess dar ce-i cu faţa asta aşa veselă? Nu cumva îţi spui „În sfârşit!”, dar hai să nu pari numai tu atât de murdară, să ne întoarcem la F, care surprinzător e atât de curăţel… hm
– Noapte bună Ingrid.
– Şi ţie… hai du-te la tine în cameră, mâine e petrecerea şi trebuie să ne odihnim…
Unii se odihnesc, unii răvăşesc tot ce le iese în cale, dar nu insistam aici căci s-ar putea să mă dea Princess în judecată, şi nu am atâţia bani… Totuşi nu pot să mă abţin si să nu spun că S avea dreptate că după atâta timp Princess s-ar putea să fie pe placul lui.
Noaptea e un bun sfetnic, iar eu trebuie să mă trezesc devreme să ajung la cosmetică trebuie să arăt minunat la petrecerea Andreei.
Bună dimineaţa, bună dimineaţa, bună dimineaţa!
Hei F arăţi bestial în costum, sfatul lui Ingrid: Ascultă de Andreea şi totul va fi bine!
S şi Princess au vorbit toată noaptea şi acum Princess e hotărâtă să se încalţe într-o pereche de pantofi MANOLO BLAHNIK, lenjerie Victoria’s Secret, dăruite de S, iar rochia a decis să şi-o facă singură pentru că a considerat că toate brandurile de pe piaţă nu ar putea întrece îndemânarea ei la creaţie… aa şi să se tundă în scări, să-şi îndrepte părul cu placa, să se machieze smokey eyes pentru ca F să nu o recunoască şi să meargă la petrecere.
Party party party
F şi Andreea îşi fac intrarea, toată lumea e fericită, iar primele comentarii încep să apară:
– Drăguţ tipu’ ăla care e cu Andreea…
– Da, dar e cam ciudăţel, am auzit că se crede Făt-Frumos…
– Eu am auzit că s-au cunoscut în Maldive…
– Zâmbeşte imbecilule, măcar atâta poţi să faci şi tu…
– Domniţă, atunci m-ai facut dobitoc acum imbecil…
– Taci şi sărută-mă…
– Credeam că nu mă suporţi…
– Aoleu doar fă-o!
Aoleu cine e acolo? Ăla nu e fostul prieten al Andreei, cel care a înşelat-o cât ea a fost plecată în Maldive… el e, toată lumea spune asta? Aha pentru asta avea nevoie de F. Şi i-a mers… pentru că misteriosul tip o scoate un pic afară… si decid amândoi că vorbele nu au nici un sens…
– Florin ! se aude vocea lui Ingrid… tu trebuie să pleci acum… să îţi iei maşina, hainele… aa Andreea s-a asigurat şi de contul tău bancar… tu trebuie doar să pleci…
– Dar cărţile?
– Ce e cu ele?
– Pot să le iau?
– Sigur, consideră că ţi-ai plătit datoria pentru ele…
– Cât de mult mă bucur să aud asta…
Ooo dar ce-i cu zarva asta?
Princess e aici neinvitată şi toată lumea spune că rochia ei e mai frumoasă decât cea a Andreei. Numai că de unde e acum Andreei se pare că nu-i pasă… Şi pantofii, numai câte voci am auzit spunând că ar ucide pentru pantofi ca ăia…
Uite-l pe F luându-şi la revedere de la Ingrid.
Ingrid mai are un pic şi plânge:
– Îmi va fi dor de tine Florin, sau cum te-o fi chemând…
– Făt- Frumos…
– Aşa dacă tu aşa vrei…
– Ce faci F? spune Princess cu o nonşalanţă de invidiat.
– Îmi iau a revedere de la Ingrid… trebuie să ajung la Ilenuţa să-i aduc o carte…
– Aa, deci ai facut rost de ea până la urmă…
– Mda ştii ceva las-o încolo de Ilenuţa… tu arăţi atât de… hm… uite în afară de cartea asta mai am una, se numeşte Kama Sutra şi cred că e magică…
– Ştiu… doar ce crezi că am făcut toată noaptea cu Spânul? spuse Princess dându-şi ochii peste cap…
– Ai spus ceva?
– Nu…
– Bine atunci, la mine sau la tine? spuse F rânjind.
– Nu cred că mai contează… oricum mergem în acelaşi loc…
– Cum adică?
– Sunt Ilenuţa, boule…
– Aa trebuia să-mi dau seama… vocea asta…
Home sweet palace
– Oo ai aranjat drăguţ aici…
– Nu eu S…
– Ilenuţa, să nu-mi spui că te-ai culcat cu S în lipsa mea!
– Poate că da, poate că nu…
– Ok ok nu mai contează, suntem gazde după câte am înteles, nu?
– Cam aşa ceva. Am organizat o petrecere pentru a sărbători renovarea palatului…
– Şi… cum de avem atâţia servitori?
– Le-am mărit leafa…
– Din ce bani?
– Ăia ai tăi…
– A, în regulă.
– Şi am cumpărat nişte acţiuni, am deschis ceva afaceri, dar pentru asta a trebuit să-ţi vând maşina… Ce te uiţi aşa la mine, ai şi cal…
– Bine fie ca tine… Cui i-ai vândut-o?
– Spânului.
– Cui? Bine ai făcut şi aşa nu era purpurie… dar totuşi… Spânului?
– Nu aveam cui altcuiva.
Petrecerea dedicată renovării palatului a fost un succes. Ştiu pentru că am fost acolo… dacă nu aş fi fost nu aş fi povestit…
-F te aştept sus în 20 de minute pentru a-mi satisface mica mea fantezie în 3.
– Cine e al treilea?
– Spânul.
– Credeam că al treilea trebuie să fie un necunoscut.
– Te aştept, ok?
– Da.
F vorbeşte cu paznicii:
– Dacă vine S să nu-l lăsaţi să între.
– Da domnule.
– Poţi să-mi spui F.
– Foarte bine F.
-Hi hi Spânule, târfule, mi-ai luat nevasta, dar nu o să-mi iei nemurirea. Ce credeai că nu ştiu că dacă o fac vreodată în 3 eu şi Ilenuţa ne pierdem nemurirea şi o preia al treilea.
– F de când eşti tu aşa deştept?
– De când am cartea asta, spuse F strângând Kama Sutra în braţe, şi de când am telefon şi paznici. Pa pa Spânule, Ilenuţa mă aşteaptă…
– Paznicii nenorociţi, nu există o cale să-i mituim?
– Nu prea ei spun că F le-a mărit leafa şi se poartă frumos cu ei, ceea ce la tine nu se întâmpla, spuse omul de încredere a lui Făt-Frumos, pardon acum omul de încredere al Spânului… singurul om…
– Şi totuşi… tu de ce ai rămas, doar îţi plăcea Ilenuţa…
– Eu… eu… sun gay… aaa şi sunt îndrăgostit de tine din prima clipă când te-am văzut…
– Ajunge… şi totuşi de ce ai stat mai bine de 500 de ani la palat?
– Părinţii mei nu ar fi fost niciodată de acord cu orientarea mea sexuală aşa că am încercat să mă păcălesc că îmi place Ilenuţa…
– Hai să-ţi spun un secret, şi eu sunt gay… întodeauna mi-a plăcut Făt Frumos, de asta am încercat să-l îndepărtez de Princess, dar se pare că dragostea dintre ei e mare… sau e doar Kama Sutra de vină… nu ştiu…
– Deci putem să încercăm ceva, dacă…
– Bine, că şi aşa nu mai sunt fetele aici, a cumpărat Princess Cabaretul, doar că acum îi zic bordel… Aaa şi încă o chestie…
– Orice!
– Va trebui să-mi spui Majestatea ta!
Princess şi F trăiesc fericiţi şi astăzi, căci au Kama Sutra oriunde cu ei, iar eu am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.
P.S.: Spânul şi omul său de încredere mai sunt încă împreună.