libris.ro

Ștefan Bolea – “Theoria”

de Oliviu Crâznic

Ştefan Bolea (n. 1980) este doctor în filosofie, autor de volume de specialitate (Ontologia negaţiei, 2004; Introducere în nihilismul nietzschean, 2012; Existenţialismul astăzi, 2012), poet (Război civil, 2005; Noaptea instinctelor, 2009; Gothic, 2011; AntiZeu, 2014) multipremiat, prozator (Caietul Roxanei și alte jurnale, 2013; Caietul psihopatului, 2015) premiat, doctorand la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca și publicist, redactor-şef al revistei culturale electronice EgoPHobia.

Raportat la teoria literară, Theoria (Ed. Crux Publishing, 2015) aparține stilului funcţional publicistic, curentului literar (și filosofic) nihilist [existențialist], genului literar [de graniță] didactic, speciei literare (din punct de vedere formal şi, respectiv, tematic) a culegerii de eseuri filosofice, subspeciei literare a filosofiei culturii.

Din perspectiva literaturii comparate, volumul poate fi asociat, în primul rând, scrierilor lui Friedrich Nietzsche (1844-1900), respectiv Emil Cioran (1911-1995), Ștefan Bolea dovedindu-se, fără dubiu, un demn descendent cultural al celor doi.

Printre opiniile critice favorabile cărții, amintim pe cele formulate de poetul-matematician Sorin-Mihai Grad, respectiv de teoreticianul Petrișor Militaru.

Titlul operei este grecescul „θεωρία” („a contempla”), origine a cuvântului românesc „teorie” (prin lat. „theoria”, fr. „théorie”) – dar, totodată, include și grecescul „Θεός” („Theos”: „zeu”).

Prima parte a culegerii, I. φ (litera grecească „phi” [f], simbolizând filosofia), se concentrează asupra filosofiei literaturii simboliste (analizată la Rimbaud, Baudelaire, Bacovia, Poe) sau asupra unor concepte pur filosofice precum neomul (la Emil Cioran), supraomul (Friedrich Nietzsche) ori Marele Anonim (la Lucian Blaga).

Partea a doua, II. ι (litera grecească „iota” [i], simbolizând imaginea) tratează, din punct de vedere filosofic, opere cinematografice (Pink Floyd – The Wall, 1982; The Raven, 2012, cu John Cusack în rolul „Poe”; The Dark Knight Rises, 2012, cu Christian Bale în rolul „Batman”; Iron Sky, 2012; Asmodexia, 2014 etc.) sau compoziții muzicale extreme, precum cele ale formației My Dying Bride; nu lipsește nici eseul despre legendarul baschetbalist Shaquille O’Neal.

Partea a treia, III. λ (litera grecească „lambda” [l], simbolizând literatura), este dedicată, aproape în întregime, analizării unor volume semnate de scriitori români (în special poeți, dar nu numai) contemporani de avangardă (Igor Ursenco, Teo-e-retikon, 2009; Iulian Tănase, Cucamonga, 2011; Sorin-Mihai Grad, Surogat, 2011; Petrișor Militaru, Prezențe angelice în poezia română, 2012; etc.) și filosofiei acestora.

Partea a patra și ultima, IV. ε (litera grecească „epsilon” [e], simbolizând egofobia – teama de sine, catalizator al creației; împreună, titlurile celor patru părți dau φιλε, „phile”, de la φιλία, „philia”: „iubire”, indicându-ne cele patru mari iubiri ale lui Ștefan Bolea) dobândește o notă personală, constând într-un zigzag interesant de comentarii filosofico-socioculturale, început odată cu geneza revistei EgoPHobia (2004) și încheiat în momentul împlinirii de către autor a vârstei de 33 de ani (2013): frescă a contemporaneității decăzute și critică acerbă a acesteia, într-o revoltă distructiv-constructivă de sorginte romantică.

Registrul lingvistic este cult, impregnat cu termeni tehnico-științifici și cu neologisme, dar și jargonic, autorul utilizând numeroase cuvinte și expresii împrumutate (ca atare sau cu o minimă adaptare) din alte limbi, marcă a cosmopolitismului și a multiculturalismului.

Referitor la editarea operei, se cuvin a fi menționate redactarea și tehnoredactarea îngrijite, tipărirea acesteia pe hârtie albă, de calitate superioară, rezistentă în timp, și coperta plastifiată mat, cu o excelentă ilustrație realizată de către unul dintre cei mai importanți artiști români contemporani în domeniu, Ionuț Bănuță.

În concluzie, Theoria se adresează cititorilor pasionați de filosofie nihilistă și/sau existențialistă, de poezie simbolistă, de artă cinematografică și de muzică „grea”, dar și tuturor celor nemulțumiți de disoluția culturală și valorică a societății contemporane (românești, cu precădere); în mod cert, prima parte ar trebui să își găsească locul și în programa elaborată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, pentru învățământul liceal și superior (de specialitate). În ceea ce îl privește pe autor, acesta dovedește, încă o dată, că este unul dintre cei mai importanți gânditori români contemporani, exponent de seamă al filosofiei culturii.

#

(text apărut pentru prima dată în Revista Mozaicul)

libris.ro%20

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *