Lumini

(egoZaur)

de Sorin-Mihai Grad

Stăm degeaba și nu ne întrebăm cât mai avem de așteptat până ce universul ne va dota cu înțelepciunea de a ne lăsa zeii să se bată între ei când simt nevoia s-o facă. Știu că ne va fi greu când vom ajunge acolo și nu le vom mai purta războaiele, ne vor trebui alte pretexte pentru a ne exersa pornirile belicoase și agresive, nu vom mai putea da vina pentru ele pe bieții zei, prea slabi ca să se lupte unii cu alții fără intermediari.

Dar până ce apar generațiile care vor fi fericite din construcție cu ideile de mai sus, poate ne mai întrebăm și noi de ce țin atâta zeii să le purtăm noi luptele. Înțeleg oarecum că nu putem renunța la ei, deși strămoșii noștri au avut tăria să-i pensioneze pe alde Zeus & co., însă n-ar trebui să fie chiar așa greu­ să-i întrebăm măcar dacă-s siguri că fără noi nu-s în stare să-i scarmene pe omologii lor adorați de alți semeni de-ai noștri.

De obicei îmi doresc să emit idei cât mai originale, însă ceea ce am scris mai sus mi-ar plăcea sa apară în cât mai multe capete, să se plimbe prin ele și să lase pe acolo urme cât mai profunde. Poate-i dăm astfel o mână de ajutor evoluției, pe care am cam abandonat-o după ce am scăpat planeta de tot felul de păsări dodo și lupi tasmanieni și ni s-a năzărit că ar fi cazul să mai reciclăm una-alta și să nu mai umplem natura și atmosfera de gunoaie. Iar ea la rândul ei ne va lumina.