[miniinterviuri cu invitații EgoPHobia din numerele precedente]
- Ce-ai mai scris/publicat de când ai apărut ca invitat în EgoPHobia?
– Să vedem cînd am fost invitații numărului, eu și frate-meu, la EgoPHobia. În nr. 19-20, din octombrie 2008 (trăiască netu’!). De atunci am mai publicat “Autobiografie” (poezie), Biblioteca Stare de Urgenţă, Chişinău, 2009 (Coperte: Alexandru Pecican, comentarii grafice: Dan Perjovschi); “nEUROCHIRURGIE” (teatru), Ed. Vinea, Bucureşti, 2010 (Coperte: Alexandru Pecican), “Portret de grup cu generaţia “optzeci” (Poezia)”, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2010 (Coperte: Mugur Grosu), “Tiuk (antologie de proză Klu)”, Biblioteca Revistei la Plic, 2010, Chişinău (cu Alexandru Vakulovski), “Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău” (rockman), Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2011, “10 basarabeni pentru cultura română. Tinerii dintre milenii”, Ed. CDPL, Bucureşti, 2011 (coperte & ilustraţii Dan Perjovschi), “Portret de grup cu generaţia “optzeci” (Interviuri)”, Ed. Tracus Arte, 2011 (Coperte: Mugur Grosu), “Biblidioteca” (roman), Ed. Casa de Pariuri Literare, Bucureşti, 2012, „Tinerii dintre milenii (Interviuri)”, Ed. Ratio et Revelatio, 2013, „10+ (antologie de proză Tiuk)”, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2013,”Riduri”, CDPL, B., 2013, 2017; „Cînd tatăl tău e mai în vîrstă decît tine exact de două ori”, Ed. Casa de Pariuri Literare, Bucureşti, 2015; “Tovarăşi de cameră. Doctorand la Bucureşti”, Casa de Pariuri Literare, 2015, ”Vreau să cînt și chiar cînt”, Casa de Pariuri Literare, 2015, ”Dialoguri metalice”, Casa de Pariuri Literare, 2017.
Plus niște traduceri: Vladimir Sorokin, “Inimile celor patru”, Editura „Art”, Bucureşti, 2008; Fraţii Presnyakov, „Ucide arbitrul!” (ed. ART, Bucureşti, 2009, cu Alexandru Vakulovski), Venedikt Erofeev, „Jurnalul unui psihopat” (ed. ART, Bucureşti, 2010, cu Alexandru Vakulovski), Mihail Kononov, „Pioniera goală”, Ed. Curtea Veche, 2013, Daniil Harms, „Iluzie optică”, Ed. Ratio et Revelatio, 2013; Daniil Harms, „Am uitat cum se numeşte”, Ed. Ratio et Revelatio, 2014; Daniil Harms, „Tiuk!”, Ed. Tracus Arte, 2014; Zahar Prilepin, „Patologii”, Ed. Curtea Veche, 2014; Aleksandr Litvinenko, Iuri Felştinski, „Rusia explodează (Planul secret pentru resuscitarea KGB-ului)”, Ed. Corint, 2015.
- Care consideri că e cel mai important text pe care l-ai publicat până acum?
– Pentru mine toate cărțile pe care le-am publicat sînt importante, altfel le-aș fi ținut în manuscrise sau poate că le-aş fi publicat doar pe net, pentru prieteni. Nu prea obișnuiesc să fac ierarhii, dar – dacă stau să mă gîndesc un pic – cel mai mult țin la cartea de debut, ”Nemuritor în păpușoi”, și la cea mai recentă carte de poezie, ”Riduri” (reeditată chiar în zilele astea). Din proză, trilogia ”Tovarăși de cameră” e mai complexă & pretenţioasă decît romanul ”Biblidioteca”, dar țin mult și la două lucrări încă nepublicate: ”Totul, aproape totul despre tata” – o carte de proză foarte scurtă care se încheagă într-un roman existențial deosebit de haios, și ”Footoaparatul” – o carte despre copilăria mea și despre copilăria Uniunii Sovietice.
[© Cosmin Bumbuț]
- Te interesează părerile și calificativele acordate cărților (tale, dar nu numai) pe site-uri precum goodreads ori pe bloguri sau ții seama doar de recenziile criticilor consacrați?
– Da, mă interesează părerea cititorilor cel puțin la fel de mult ca a criticilor literari.
- Preferi să citești pe hârtie sau în format electronic?
– Deși fac de 16 ani Tiuk, care e revistă web, prefer să citesc cărți pe hîrtie, poate că sună ciudat să spun eu asta, dar cărțile de hîrtie sînt ceva mai mult decît o lectură eBook sau audiobook.
- Te rugăm să ne recomanzi o carte în limba română apărută în ultimul an. Îți mulțumim!
– La Tiuk am o rubrică, ”Tatuaje”, unde recomand în fiecare număr de la 10 cărţi în sus. Ultima mare surpriză pentru mine e romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac.