[Mihai Gh. Aldea, Mihai Andrei Aldea, Între vise … și … dor, Ed. Evdokimos, 2020]
(Studii fantastice)
de Oliviu Crâznic
Teolog (bizantinolog), filolog (folclorist) și istoric, erudit autor al mai multor remarcabile studii de specialitate și al romanului „fantasy” Drumul spre Vozia (3 vol.), adevărat „homo universalis”, Mihai-Andrei Aldea nu putea să rămână străin de genul literar liric, astfel încât publicarea, în anul 2005, a plachetei Zboruri nu surprinde în nici un fel.
Ceea ce surprinde, însă, este faptul că, în intervalul 2006-2019 inclusiv, autorul nu a mai lansat nici un volum de poezie, deși nu a încetat să își exprime simțirile prin vers. Atenția acordată altor proiecte, cât se poate de ample (dintre care amintim aici monumentalul studiu Cum luptau Românii?), ar constitui o explicație desigur satisfăcătoare; dar, pentru cei care au apreciat Zboruri, decizia publicării cărții prezentate aici a constituit o veste îndelung așteptată și, totodată, o etapă a itinerariului literar care se cerea străbătută, deoarece filonul liric al scriiturii lui Mihai-Andrei Aldea reclamă o exploatare constantă în folosul artei, și nu un „abandon” (oricât de justificate ar fi fost motivele pentru care autorul a decis să amâne avansarea în această direcție).
Apărută în 2020, la Editura Evdokimos, în bune condiții editoriale (tipărită pe hârtie albă, de calitate superioară, având o copertă plastifiată lucios, cu ilustrații semnate „în familie” de Alexandra Aldea și beneficiind de o corectură și de o tehnoredactare atente), Între vise … și … dor se deschide cu o binevenită surpriză: secțiunea introductivă Simțiri reunește 14 frumoase poeme (unele datând de la jumătatea secolului trecut!), semnate de Mihai Gh. Aldea, tatăl lui Mihai-Andrei. Felicităm editura și, firește, pe cei doi autori ai volumului comun, pentru această „restitutio” beletristică, mică bijuterie în care tradiționalismul se îmbină cu simbolismul și cu estetismul!
Următoarele cinci secțiuni, alcătuind grosul cărții, sunt rodul creației lui Mihai-Andrei Aldea: Alfarice trăiri (însoțită, în mod fericit, de o notă explicativă întinsă pe câteva pagini, cu privire la „alfarii” din miturile nordice, care pot fi întâlniți, ni se atrage atenția, și în cultura veche românească, dar sub alte denumiri, cum ar fi, de pildă, „vitejii vechi”); Câteva litere… (o suită de poeme ale corespondențelor, ordonate alfabetic, fiecare purtând drept titlu litera cu care începe primul vers); Apusul Zorilor; Zboruri (autorul reia, aici, aproape integral și cu mărunte modificări, placheta cu care a debutat în calitate de poet, explicând, într-o notă de subsol, de ce a decis să renunțe la unele dintre poeme); …și altele (scurtă secțiune eteroclită cu rol de „bonus”, care încheie culegerea).
Istoria eroică a neamului și cultul strămoșilor, credința, obiceiurile și tradițiile, lumea satului și a urbei, natura și anotimpurile, meditația filosofică (străbătută, deseori, de un fior teologic), curgerea inexorabilă a timpului, condiția artistului, satira contemporaneității decăzute sub privirea necruțătoare a înaintașilor trădați și sub dreapta lor judecată, parabola moralizatoare, rostul înălțător și misterios al iubirii – iată principalele coordonate ale volumului pe care vi-l recomandăm și pe care, credem, nu îl veți mai închide decât după ce l-ați parcurs din scoarță în scoarță!
Despre autorul rubricii:
OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Limba și literatura română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui fac obiectul unor studii de specialitate (publicate inclusiv în volume apărute sub egida Fac. de Litere din varii centre universitare): Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel (dr. dr. Șt. Bolea), Hero and Villain in Hôtel Transylvania and in Crâznic’s Nightmare (dr. E. Atudosiei). Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). A apărut, în calitate de expert în istoria vampirismului, în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru elevi, studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (ed. I: 2018, ed. II: 2019). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii SF, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revista culturală EgoPHobia, în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice, și cu Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage). Foto autor: Mihaela Nazarie.
„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)