(Studii fantastice)
de Oliviu Crâznic
Defineam, cu alt prilej [NOTE, 1], fantasticul artistic drept „crearea deliberată a unei realități artistice, structural și semnificativ diferite de realitatea obiectivă, opera rezultată în urma procesului de creație nemaicorespunzând, astfel, acestei din urmă realități”, precizând că termenul desemnează, în primul rând, o categorie estetică (atunci când este utilizat în sens larg) și, în al doilea rând, o specie literară tematică (primară) (atunci când este utilizat în sens restrâns) – și delimitându-l, totodată, de termeni sinonimici precum „absurdul”, „alegoricul”, „fictivul”, „supranaturalul”.
Tot atunci, enumeram patru mari subspecii literare tematice aparținând speciei literare tematice a fantasticului, și anume: fantasticul histrionic, fantasticul feeric, fantasticul eroic și fantasticul întunecat.
După ce ne-am ocupat, pe larg, de fantasticul histrionic [NOTE, 2], credem că a sosit timpul să ne oprim, succint (se va vedea mai jos din ce motiv doar în mod succint), asupra fantasticului feeric.
Subspecia literară tematică a fantasticului feeric („fee”: „zână”, spirit al naturii care are puterea de a schimba destinele oamenilor; lat. „fata”: „ursitoare”, respectiv „divina”: „zeiască” ori, conform altor opinii, „Diana”: „zeița naturii”; engl. „fairytale fantasy” ori „mythic fiction”) aparține speciei literare tematice (primare) a fantasticului și, prin aceasta, categoriei estetice a fantasticului, subcategoriei estetice a „feericului” (specializare a actului de creaţie menită a produce destinatarului respectivului act emoţii artistice precum încântarea; să ne amintim, cu acest prilej, faptul că sensul propriu, originar, al verbului „a încânta” – lat. „incantare” – era „a plasa sub puterea unei formule religioase”, implicând, deci, o emoție nu doar pozitivă, ci și izvorâtă din suprafiresc), și avându-și originile în: credințele animiste; literatura populară (EG basme din care lipsește macabrul, precum Prințesa și broscoiul în unele variante – în alte variante, cum ar fi aceea așternută pe hârtie de către faimoșii Frați Grimm, prințesa nu săruta broasca, ci o izbea, în mod nu tocmai feeric, „din toate puterile”, de un zid…); baletul regal renascentist și succesoarea acestui tip de spectacol cu tematică mitologică – feeria dramatică.
O altă posibilă denumire a acestei subspecii literare tematice este „fantastic magic” (în măsura în care se conștientizează, pe de o parte, diferența dintre „magie” – presupusă știință care permite controlul elementelor naturii – și „vrăjitorie” – presupus „împrumut” al unor puteri diavolești, în urma unui pact cu necuratul –, pe de altă parte, sensul figurat al cuvântului „magic”: „încântător”). În ceea ce ne privește, însă, am decis [NOTE, 1] utilizarea unui criteriu literar în vederea delimitării subspeciilor literare tematice ale fantasticului, fiind, astfel, „obligați” să ne raportăm la noțiuni specifice teoriei literare. Or, magia este o noțiune specifică doctrinelor ezoterice.
Din motive similare, nu recomandăm (nici nu blamăm) utilizarea altor termeni (corecți „per se”), precum „fantastic animistic” ori „fantastic paranatural”.
Având în vedere natura pur optimistă, „roz”, a fantasticului feeric, operele care aparțin acestei subspecii literare tematice sunt destinate, ca regulă, cititorilor aflați la o vârstă fragedă (o persoană matură nu poate să considere altfel decât „naivă” o creație care evită cu grijă aspectele tragice apărute, inevitabil, în viața fiecărui individ). Cum literatura pentru copii nu face obiectul studiului nostru, nu vom zăbovi în compania fantasticului feeric, mulțumindu-ne să ne oprim asupra unui singur exemplu reprezentativ – suficient, credem noi, pentru ca această subspecie literară tematică să fie, pe deplin, înțeleasă de către cititorii noștri; cu atât mai mult, cu cât am ales, în acest scop, opera unui autor care a urmărit, prin creațiile sale, să ofere cititorilor „minunile, dar nu și ororile” tipice basmelor [NOTE, 3] (și care, deși se adresează copiilor, poate fi citit cu plăcere și de către adulți).
[photo by George Steckel via Los Angeles Times photographic archive UCLA Library]
[Cum a fost răpit Moș Crăciun] (L. FRANK BAUM, A Kidnapped Santa Claus, 1904; stilul funcțional: beletristic; curentul literar: transcendentalism [NOTE, 4]; genul literar: epic; specia literară: povestire fantastică; subspecia literară: fantastic feeric [industrial, impuber] [NOTE, 1]). Moș Crăciun este răpit de către cinci spirite mai mult sau mai puțin răutăcioase („daemoni/daimoni” din mitologia antică; a nu se confunda cu mult mai întunecații „demoni” din mitologia creștină! – confuzie care apare, din păcate, în unele traduceri) pentru a fi împiedicat să împartă jucării copiilor, dar ajutoarele sale de încredere reușesc să îi țină cu (relativ) succes locul, iar Spiritul Căinței, regretându-și complicitatea cu celelalte spirite, îl eliberează – ceea ce permite răpitorilor să scape de pedeapsa oștii salvatoare (compuse, firește, din ființe supranaturale).
[NOTE]
[1] A se vedea, în acest sens, O. Crâznic, Fantasticul delimitat, rubrica Studii fantastice, revista culturală EgoPHobia nr. 45/2016.
[2] A se vedea, în acest sens, O. Crâznic, Fantasticul histrionic, rubrica Studii fantastice, revista culturală EgoPHobia nr. 46/2016.
[3] A se vedea, în acest sens, The annotated Wizard of Oz : the wonderful Wizard of Oz (L.F. Baum, W.W. Denslow, M.P. Hearn, 1973). Prin urmare, L.F. Baum poate fi considerat, datorită intențiilor sale neechivoce și a rezultatului planificat, unul dintre „părinții” fantasticului feeric propriu-zis.
[4] Încadrarea unei opere într-un curent literar este, întotdeauna, dificilă și, totodată, discutabilă, din punct de vedere al deciziei luate în acest sens, oricare ar fi aceasta din urmă. Noi am decis să îl considerăm pe Baum a fi un continuator al transcendentalismului, din mai multe motive asupra cărora nu este cazul să ne oprim aici (menționăm, totuși, în treacăt, că, în chiar opinia lui Baum-fiul, tatăl său s-a inspirat, printre altele, din scrierile transcendentalistului C.C. Cranch – a se vedea, în acest sens, R. Tuerk, Oz in Perspective. Magic and Myth in the L. Frank Baum Books, 2007).
*
Despre autorul rubricii:
OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Lb. și lit. română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Lb. și lit. română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui fac obiectul unor studii de specialitate (publicate inclusiv în volume apărute sub egida Fac. de Lit. din varii centre universitare): Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel (dr. dr. Șt. Bolea), Hero and Villain in Hôtel Transylvania and in Crâznic’s Nightmare (dr. E. Atudosiei). Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru elevi, studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (ed. I: 2018, ed. II: 2019, ed. III: 2020). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii SF, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revistele culturale EgoPHobia (în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice) și Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage). Foto autor: Mihaela Nazarie.
„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)