[interviu cu Patrick Călinescu, autorul volumului de proză scurtă O carte mai puţin în capaul meu, Herg Benet Publishers, 2010]
1. Ai mai publicat cărți și la alte edituri? Dacă da, ce n-a mers bine și te-a determinat să cauți o alta?
Prima carte am publicat-o la editura Aula din Braşov, în 2003. Faptul că a doua carte a apărut la o altă editură decât prima nu înseamnă – deloc – că ceva n-a mers bine cu prima editură. Pur şi simplu a doua mea carte a apărut la HBP.
2. Cum ai ajuns să publici la HBP? Ai fost abordat de cei de la editură sau le-ai propus tu manuscrisul?
Printr-o a treia cale.
3. Ești mulțumit de cum ți-a tratat editura cartea (redactare, tehnoredactare, corectură, copertă, calitate hârtie și tipar etc.) și de cum arată aceasta?
Foarte mulţumit. Editura a demonstrat că, deşi e încă la început, poate să se ridice la standardul de calitate al unor edituri cu ani de istorie în spate. Dar asta nu înseamnă, fireşte, că totul e deja perfect şi că nimic nu mai e de îmbunătăţit. Editarea, în umila mea părere, este unul dintre foarte puţinele lucruri la care mai trebuie lucrat. În rest, HBP este o editură cu aproape nimic mai prejos decât cele mari. Eu unul îi doresc din inimă să ajungă în clubul celor mai selecte edituri româneşti, pentru că, cel puţin din ce-am văzut eu, are un potenţial uriaş pe care trebuie doar să-l pună în practică.
4. Următoarea carte o vei oferi direct editurii HBP sau vei decide după ce o vei scrie? Te-ai gândit cumva la o colaborare permanentă cu această editură? Cum ai răspunde dacă ei ți-ar propune așa ceva?
Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, sincer să fiu ar fi tare greu, luând în consideraţie condiţiile obiective în care a apărut a doua mea carte la HBP, să o refuz. Desigur, întâi ar trebui să primesc o asemenea ofertă şi abia după… toate celelalte.
5. Ești dispus să participi/colaborezi la activitățile promoționale organizate de editură pentru a-ți populariza cartea (lansări, autografe, interviuri, lecturi, apariții la radio/tv etc.)? Ai organiza(t) astfel de activități și pe cont propriu sau te-ai limitat doar la cele oferite de editură?
După caz.
6. Crezi în corectitudinea concursurilor literare? Ți-ai trimis singur undeva cartea sau ai lăsat asta doar în sarcina editurii?
Nu. Niciodată.
7. Aceleași întrebări, dar referitoare la criticii literari. Cât de mult contează pentru tine ce se scrie în presa culturală despre cartea ta? Ce e mai important pentru tine, să ți se vândă cărțile sau să fie bine receptate de critică?
Receptarea critică (de întâmpinare sau de canonizare) e, în umila mea părere, însuşi procesul de istorizare a unei cărţi. Cum trece prin istorie o carte n-ar trebui să-l (mai) intereseze pe autorul ei, care oricum nu are cum să controleze acest proces complex şi imprevizibil. Influenţa autorului asupra propriei sale cărţi eu cred că se opreşte la porţile editurii. Pentru mine e bine că, în sfârşit, şi această a doua carte a mea a intrat în graţiile procesului de istorizare, care, din fericire, niciodată n-a putut fi controlat sau influenţat de autori.