Vampirismul în literatura română

de Oliviu Crâznic

 
Spre marea mirare a multora, tema vampirismului, atât de la modă acum printre scriitorii străini (de altfel, nu se poate spune că a fost vreodată o temă care să nu atragă) nu lipseşte din literatura noastră – atât că, aşa cum se întâmplă cu cea mai mare parte a operelor de ficţiune, realizările autorilor români de gen sunt ignorate pe cât posibil de către cei care ar trebui să le mediatizeze (până şi nuvela lui Mircea Eliade e oarecum pasată la periferia operei sale, lumea concentrându-se în schimb pe La ţigănci). Aşa că am să încerc să mai repar atât cât pot din această nedreptate, prezentând mai jos, pe scurt, realizările scriitorilor români în domeniu, într-un mic ghid pentru cei interesaţi de această tematică.

 
Albastre (de Costi Gurgu, povestire, în volumul Cronici de la capătul Pământului, Ed. Millennium Books, 2011). Într-un Bucureşti aparţinând unei foarte comice şi foarte “urban fantasy” lumi alternative, o vampiriţă (elevă la Şcoala de Maici), o reprezentantă a piticilor păroşi şi un siren deghizat în acordeonist încep o aventură amuzantă dar şi plină de suspans când pornesc în misiune împotriva lui Şaliman, duhul apelor.

 
Bârfe înainte de luptă (de Liviu Radu, povestire, în volumul Povestiri fantastice, Ed. Millennium Books, 2008). Înainte de bătălia decisivă, un soldat beat le mărturiseşte camarazilor săi adevăratul motiv al Revoluţiei franceze: îndemnat de Francmasonerie, Robespierre a înscenat totul cu scopul de a-i decapita în mod legal pe cei pe care îi suspecta de vampirism… Numai că problema cu vampirismul este faptul că această boală se ia.

 
Cântecul zorilor (de Ana Maria Negrilă, nuvelă, în volumul Oraşul ascuns, Ed. Diasfera, 2004). O tânără recent transformată în vampir este convinsă de către mentorul ei că menirea lor este să îşi vâneze semenii pentru a proteja rasa umană. Numai că, încet-încet, ea începe să realizeze că i se ascunde ceva, ceva legat de cele două creaturi stranii, asemănătoare unor păsări uriaşe, pline de cicatrici, care le veghează crimele… Să fie aceştia îngeri, şi vânătoarea începută să aibă legătură cu o încercare disperată de a găsi izbăvirea?…

 
Cerneală şi sânge (de Ştefana Czeller, roman, Ed. Millennium Books, 2011). Într-un viitor cenuşiu şi apropiat, carismaticul dar misteriosul candidat la Preşedinţia României, Alex Corbu, este totodată idolul femeilor şi speranţa bărbaţilor într-o ultimă şansă pentru ţară. Pe fondul campaniei electorale, ziarista Cristina Man investighează dispariţia unor pungi cu sânge de la Centrul de Transfuzii din Iaşi, dar ancheta duce mult mai departe decât s-ar putea crede – vise despre creaturi seducătoare cu ochii roşii însoţesc elementele unei posibile şi stranii conspiraţii, al cărei fir o va conduce pe eroină într-o lume a sângelui şi a pasiunii…

 
Descendenţi (de Liviu Radu, povestire, în volumul Povestiri fantastice, Millennium Books, 2008). În Londra terorizată de atacurile sălbatice ale lui Jack Spintecătorul, aparent liniştitul Willford Northland luptă cu propriile amintiri păcătoase, chemări în noapte şi pulsiuni către viciu. În ziare, apare ştirea despre un bărbat sfâşiat de lupi. Apelând la doctorul Holmes, Willford se cufundă într-o stare de apatie indusă de medicamente, dar decide să renunţe la ele în momentul în care începe să îşi suspecteze vecinii de pensiune: satanistul James Splitter şi contele transilvănean Bella Urr…

 
Domnişoara Christina (de Mircea Eliade, nuvelă, în volumul Domnişoara Christina. Şarpele, apărută cu ziarul Jurnalul Naţional, 2011). Pictorul Egor, profesorul Nazarie şi un doctor de la oraş se trezesc captivi într-o mreajă de vrăji şi vise otrăvite, la conacul unei boieroaice destrăbălate şi de mult moarte. Dar strigoii se pot ridica din mormânt pentru a bea sângele inocenţilor, căci moartea nu este întotdeauna definitivă…

 
Hotelul Sfinţilor (de Costi Gurgu, nuvelă, în volumul Cronicile sângelui, Ed. ProLogos, 2001). Un student la Drept angajat într-un hotel straniu, unde toată lumea aşteaptă terifiată Noaptea Sfântului Andrei, coboară într-o halucinantă lume a seducţiei şi nebuniei, pe măsură ce descoperă că proprietarii hotelului nu sunt ce par a fi. Iar în labirintul de sub hotel, zace captiv însuşi vampirul dac Cotys…

 
Ina Ţepelina (de Liviu Radu, povestire, în antologia on-line Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF, alcătuită de Ştefan Ghidoveanu, 2011). Atacată sălbatic de un lup, tânăra şi frumoasa Elina Von Zeppelin e salvată de un vampir aflat din întâmplare prin apropiere. Salvatorul decide să o iniţieze pe tânără în tainele nopţii, ceea ce nu-i va aduce însă nimic bun…

 
Înţelegerea (de Liviu Radu, povestire, în revista on-line Suspans, nr. 16/septembrie 2011). Într-o lume care a pierdut noţiunea progresului şi în care oamenii sunt terorizaţi de creaturile nopţii (vampiri, vârcolaci şi zombies), ducele Theodorik acceptă un pact care explică foarte bine de ce în societatea modernă toate aceste fiinţe sunt considerate mitologice…

 
La stânga unde-i inima (de Liviu Radu, povestire, în volumul Ghicit de seară, Ed. Tritonic, 2010). Convinşi că îngrozitorul ucigaş în serie care le terorizează mica comunitate este în fapt un vampir, şeriful Ben Hurr şi doctorul Phil Jones efectuează o incursiune la mormântul suspectei, nebănuind că au pornit pe drumul spre Iad…

 
Legiune (de Florin Pîtea, povestire, în volumul An/Organic, Ed. Amaltea, 2004). Într-o Londră victoriană alternativă în care se petrec evenimente deosebit de ciudate, pe urmele lui Jack Spintecătorul se află, printre alţii, Dr Watson şi Sherlock Holmes, dar şi un străin misterios, pe care martorii îl aud mormăind nemulţumit că ucigaşul risipeşte prea mult sânge… N.B. În Legiune, vampirismul apare tangenţial, atât Dracula cât şi Sherlock Holmes având mai mult rol de “Guest Starring“. Ceea ce nu face povestirea mai puţin bună.

 
Moştenirea (de Bogdan-Tudor Bucheru, nuvelă, în volumul Cronicile sângelui, Ed. ProLogos, 2001). Transformat în vampir de către un solomonar dac, căpitanul valah Dan îşi începe odiseea ticăloasă în căutarea izbăvirii, ocazie cu care îşi regăseşte iubita – dar oamenii nu sunt aşa neputincioşi în faţa Răului cum s-ar putea crede, şi nici regăsirea celor doi nu va fi cum ar fi sperat el…

 
Psihiatru de noapte (de Liviu Radu, povestire, în volumul BabL, Ed. Diasfera, 2004). Slujba de psihiatru de noapte se dovedeşte deosebit de interesantă atunci când pacienţii se cred vampiri, vârcolaci sau fantome… Cu atât mai mult atunci când chiar sunt.

 
Răsărit de soare (de Cătălina Fometici, povestire, în revista on-line Gazeta SF, nr. 12/noiembrie /2011). Dispariţia unui vampir are consecinţe stranii şi tragice asupra iubitei sale, lăsate să simtă acum, cu adevărat, ceea ce înseamnă în fapt nemurirea.

 
Sămânţă pripită (de Costi Gurgu, povestire, în volumul Cronici de la capătul Pământului, Millennium Books, 2011). Când un pădurar îngrozit descoperă la o cabană rămăşiţe umane gătite, el apelează la stăpânul ţinutului, ducele Greuceanu, fiul lui Celeneu, convins că munţii au fost infestaţi de către căpcăuni. Împreună cu fratele său, Greuceanu începe să investigheze, însă în momentul în care soţia sa, Ileana, este răpită şi violată, iar o crimă înspăimântătoare are loc chiar în castelul ducal, eroul realizează că are de-a face cu o ameninţare mai mare decât crezuse. Motiv pentru care se lasă convins să accepte ajutorul vampirului Cotys, vechea noastră cunoştinţă din Hotelul Sfinţilor

 
Seara, la o oră după apusul soarelui (de Liviu Radu, povestire, în volumul Ghicit de seară, Ed. Tritonic 2010). Descoperirea unui mormânt care se pare că ar fi al lui Dracula îi debusolează pe oamenii de ştiinţă: deşi gol, acesta se deschide singur în fiecare seară după apusul soarelui, ca şi cum ceva ar ieşi din el…

 
Singurătatea beznei (de Liviu Radu, povestire, în volumul BabL, Ed. Diasfera, 2004). Când trimisa Diavolului soseşte pe Pământ, sfârşitul lumii pare inevitabil… Numai că Vaticanul are un plan, un plan care implică însă manipularea unui duşman străvechi al Bisericii – vampirul.

 
Strigoiul (de Dan Ninoiu, în revista on-line Nautilus, nr. 44/septembrie 2011). Moartea neaşteptată a bunicului reprezintă pentru un copil un prilej straniu şi trist de a lua contact cu credinţele întunecate şi, posibil, cu ce se ascunde în spatele lor.

 
Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (de Oliviu Crâznic, roman, Ed. Vremea, 2010). Un tânăr nobil decăzut invitat la nunta unei necunoscute se trezeşte prins în jocul straniu al unui vampir nebun care îl caută pe Diavol. Şi în vreme ce oaspeţii mor unul câte unul seceraţi de un inamic inuman, eroul încheie un pact disperat cu cei mai puternici dintre supravieţuitori, în speranţa că îşi va putea salva iubita. Dar în Castelul Ultimelor Turnuri, lucrurile merg cu adevărat Rău.

 
Zogru (de Doina Ruşti, roman. Ed. Polirom, 2006). Personajul, un vampir destul de straniu, foloseşte trupurile umane ca vehicule pentru a călători de-a lungul veacurilor şi istoriei, prezentând cititorului scene de viaţă din diverse epoci.

1 Comments

  1. Pingback: EgoPHobia nr. 33: Oliviu Craznic, Vampirismul în literatura română « Oliviu Craznic's gothic novel

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.