e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție […]
de Oliviu Crâznic Îi detectasem încă de dimineaţă – veneau amândoi călare, de undeva dinspre Sud, ceea ce însemna că puteau fi din armata fratelui meu, sau din armata lui Herbert. Nu aveam cum să îmi dau seama deocamdată – şi nici când urma să le disting uniformele nu puteam să fiu sigură. Exista întotdeauna […]
de Ioana Alexandra Antone Câștigător al Premiului Galileo 2011 pentru Cel mai bun volum al anului 2010, al Premiului Societății Europene de Science Fiction – Encouragement Award Eurocon 2012 și comparat deseori (pe bună dreptate !) cu Edgar Allan Poe, OLIVIU CRÂZNIC este scriitor de literatură fantastică, publicist și consilier juridic, născut în Transilvania. Cea […]
de Florin Pîtea Domnul Oliviu Crâznic a intrat prima oară în atenţia publicului cititor din România în calitate de romancier. Romanul său de debut, …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Editura Vremea, Bucureşti, 2010), i-a adus, conform Wikipedia, Premiul Visul (2010) pentru cel mai bun roman publicat în 2009-2010, Premiul Galileo (2011) pentru cel […]
de Șerban Andrei Mazilu După ce am parcurs Lenore Arras, n-am mai avut nici un dubiu în ceea ce privește talentul scriitoricesc al lui Oliviu Crâznic (nu că premiile naţionale şi internaționale pe care le deține n-ar fi un argument convingător); ceea ce mi-a rămas (atunci) întipărit în minte, și ceea ce mi-a amplificat respectul […]
[interviu cu Oliviu Crâznic – invitatul nostru din EgoPHobia #44] de Sorin-Mihai Grad EgoPHobia: Când va fi cazul ai prefera să fii îngropat, incinerat, aruncat în mare, lăsat pe munte, ai alte planuri sau nu-ți pasă? Oliviu Crâznic: Îmi pasă chiar foarte mult. Sunt un fel de creștino-agnostic. Mai exact, consider că, dacă există ceva […]
de Mihai-Andrei Aldea Una dintre cele mai grele sarcini pe care mi le-am asumat a fost aceea de a scrie despre romanul „… Și la sfârşit a mai rămas coşmarul”. De ce? Cred că se va putea înţelege din rândurile următoare! Originalitatea este o ţintă aproape de la sine înţeleasă. Fără o dimensiune real originală, […]
de Oliviu Crâznic Când noaptea fâlfâie greoaie pe codru şi strigile încep să vâneze şobolanii vâscoşi, mă trezesc ca din amorţeală şi ies la plimbare. Mă mişc greu sprijinindu-mă de copaci, şi deşi anii au trecut ca şi viaţa şi visul, îmi e totul proaspăt în amintire. Trec pe lângă heleşteul mâlos în care a […]
de Ciprian Mitoceanu Sunt, fără doar şi poate, un împătimit al literaturii horror. Literatură horror de calitate, acea literatură capabilă să te umple de fiori – nu neapărat neplăcuţi –, să te facă să priveşti peste umăr şi, da, să-ţi dea din când în când câte un coşmar în care eşti atât de prins în […]
de Anamaria Bancea Am terminat de citit următoarea carte de pe lista mea de autori români de literatură fantastică – de data aceasta volumul a fost „Ceasul fantasmelor” al lui Oliviu Crâznic. După ce am parcurs primele pagini am constatat că Oliviu este un scriitor aparte. Un aspect interesant pentru mine a fost faptul că […]