Viața

(egoZaur)

de Sorin-Mihai Grad

Patru dintre rubricile noastre permanente au dispărut din sumarul revistei în cursul acestui an, timp în care a pornit doar una nouă. Nu sună bine, știu, mai ales că e vorba de rubrici ținute de colaboratori vechi ai EgoPHobia, unii dintre ei aflați alături de noi încă de la primele numere. Le mulțumim pentru contribuțiile aduse revistei și-i asigurăm că materialele lor sunt oricând binevenite în paginile EgoPHobia. De altfel, una dintre semnăturile plecate va reveni, cel puțin temporar, chiar în următorul număr.

De ce au încetat prietenii noștri să scrie aici? Motivele sunt diverse, având ca numitor comun viața. Am putea arunca vina pe guvern sau sistem, ne-am putea-o asuma noi ori s-o pasăm celor care și-au schimbat prioritățile în dauna EgoPHobia, iar discuția s-ar putea prelungi inutil până ce uităm cu toții de unde a pornit, ca de atâtea ori în viața fiecăruia dintre noi.

Urmează un an decisiv pentru pentru EgoPHobia, mai decisiv decât fiecare an decisiv din 2004 până acum. Nu mai promitem nimic, citim, selectăm, corectăm, scriem și publicăm, sperând că nu ne-am înmuiat și nu coborâm standardele cu care v-am obișnuit. Noi cei rămași în redacție și cei care ni se vor alătura vom trata, ca și până acum, fiecare număr de parcă ar fi ultimul și vă asigur că în nici un caz nu am pune punct capitolului EgoPHobia din viețile noastre cu ceva de umplutură, pus acolo doar ca să fie.