George Lazăr: Fier vechi

(ghidul cititorului de fantastic)

de Oliviu Crâznic

 

George Lazăr (n. 1963) este jurnalist (în prezent, directorul cotidianului Monitorul de Botoşani), editor (revista Sci-Fi Magazine, 2007-2008; Almanahul Sci-Fi Magazine, 2009) și scriitor (America One, 2007; Îngerul păzitor, 2009; The Guardian Angel, 2011; Ziditorii de biserici, 2014) multipremiat („Romcon”, „Helion”), membru al Societății Române de Science Fiction și Fantasy.

Raportat la teoria literară, Fier vechi (Editura Eagle Publishing House, Colecția „Omicron”, 2014) aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar neoromantic, categoriei estetice a fantasticului (a nu se confunda noțiunea de „fantastic” – „care nu corespunde realității înconjurătoare” cu aceea de „supranatural” – „care nu se supune legilor naturii”; fantasticul include, dar și excedează supranaturalul), genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a romanului științifico-fantastic, subspeciei literare a științifico-fantasticului cronoscopic sau, pe scurt, „cronoSF”.

Din punct de vedere al literaturii comparate, cel mai recent roman al lui George Lazăr poate fi asociat atât unor opere precum Cireșarii (Constantin Chiriță, 1956-1963), cât și (într-o oarecare măsură) unor opere precum Psihoistoricii (The Psychohistorians, Isaac Asimov, 1951) sau Profeții despre Trecut (Aron Biro, 2011); personajele sale au trăsături verniene.

Printre opiniile critice favorabile cărții, amintim pe cele formulate de Aurel Cărășel, respectiv de Mircea Opriță.

Subiectul romanului urmărește aventurile unor tineri studenți români de la începutul secolului al XXI-lea, ajunși (aparent) întâmplător să lupte, alături de un geniu al ciberneticii dat dispărut în timpul regimului comunist și de un român „americanizat”, reprezentant al CIA, pentru a împiedica (sau manipula?…) un viitor catastrofal, prezis prin mijloace științifice (nu atât de îndepărtate de realitatea zilelor noastre pe cât s-ar putea crede – a se vedea proiectele științifice actuale „Web Bot”, „Living Earth Simulator” ș.a.). După cum ușor se poate intui, autorul nu s-a străduit să confere verosimilitate tramei, deși ar fi putut, fără îndoială, să procedeze astfel, după cum a dovedit, nu o dată, în scrierile sale (cel mai bun exemplu în acest sens fiind, probabil, Îngerul păzitor). Dacă, însă, ar fi plasat povestea în mediul competitiv al tinerilor cercetători din Statele Unite ale Americii, George Lazăr ar fi fost nevoit să renunțe la ceea ce constituie, în fapt, tocmai farmecul și, credem noi, scopul operei sale – anume, transmiterea către cititor a unui mesaj menit a sublinia forța și frumusețea entuziasmului tineresc, pus în slujba unui scop nobil și sprijinit de inteligență și de știință, nimic și nimeni nereușind să îi reziste sau să îl oprească: Audaces fortuna iuvat

Astfel, memorabile în Fier vechi sunt mai cu seamă cele trei personaje principale, prietenia dintre ele, setea lor de aventură și de cunoaștere, povestea de dragoste sensibilă (care evită cu grijă clișeele penibile din literatura fantastică contemporană, dominată de imoralitate și de perversiuni sexuale) dintre o fată și un băiat aflați sub amenințarea viitorului, dar și filosofia personală a autorului privind universul și evoluția omenirii, prezentată inclusiv printr-o simbolică poveste paralelă despre un „călugăr al Timpului” în ascensiune spre absolut.

Recomandăm Fier vechi, spre citire, adolescenților și tinerilor (în special), nostalgicilor și visătorilor (în general). În ceea ce îi privește pe iubitorii poveștilor întunecate și ai personajelor tragice, captive într-o atent țesută plasă a alegerilor dificile și realiste, aceștia pot opta să își înceapă experiența „George Lazăr” deschizând, de pildă, Îngerul păzitor.
 

*

 

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; fotografie realizată de Mihaela Nazarie) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, dintre care amintim PREMIUL GALILEO 2011 pentru Cel mai bun volum al anului 2010 şi Premiul Societăţii Europene de Science Fiction, ENCOURAGEMENT AWARD EUROCON 2012. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane, precum George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi sau Ian R. MacLeod. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă, unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă. Este unul dintre lectorii Atelierului de scriere creativă SF&Fantasy organizat de Revista de povestiri în colaborare cu Bookblog și este invitat anual să vorbească studenților Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală.

 

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”
[Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012]

2 Comments

  1. Pingback: EgoPHobia #44 – sumar | www.egophobia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.