libris.ro

David Hockney – Un englez rebel

de Adrian Grauenfels

La 25 de ani Hockney devine celebru. Cu părul vopsit în blond şi ţigara în mână, homosexual declarat, Hockney cucereşte scena artistică a timpului său. Devine unul din cei care au influenţat legile tolerante acceptate în 1967 în Britania. Hockney a fost fascinat de poetul Walt Whitman pe care îl citeşte şi îl imită în America, în timpul unui sejur la NY în1961. În Anglia, Hockney învaţă artă la Bradford College, apoi la Royal College în Londra, seducând publicul cu pânze mari, puternic colorate.

 

Cu umor şi maliţie Hocney adresează figura, trupul, peisajul realist sau suprarealist. Succesul îl ameţeşte şi în 1964 se mută în Los Angeles- USA. Aici apar desene de bărbaţi goi, scene intime la piscină ,sau peisaje Californiene pline de o pură plăcere. O expoziţie itinerantă expusă de muzeul de Artă Tel Aviv se ocupă de un alt aspect al muncii pictorului şi anume ilustraţia de carte , grafică, relaţionarea sa la cuvântul scris şi tipărit. Pictură abstractă îl atrăgea din 1959 când cunoaşte la galeria Tate lucrările lui Alan Davie şi Jackson Pollock. La colegiul Regal îl cunoscuse pe americanul R.B Kitaj cu care devine prieten. Kitaj îl încurajează la citit, la aprecierea literaturii care va deveni după 1960 subiect al unor picturi. Începe să scrie pe pânză incitând la citire împreună cu figurile portretizate.


 

Produce o serie de litografii, o colecţie numită “Eroii mei şi eu însumi” cu el, Gandi şi Whitman în diverse ipostaze realizate în degradeuri de gris-alb-negru. Un promotor al graficii şi proprietar de galerie londoneză, Robert Erskine îl prezintă pe piaţa Americană şi îl impulsionează să-l contacteze pe Wiliam Lieberman, şeful departamentului de desene de la MOMA. Acesta cumpără o serie de litografii semnate de Hockney. Întors la Londra Hockney ilustrează poeme celebre ( de exemplu pe Cavafy: “Aşteptând Barbarii” ). În 1963 publică o ediţie limitată de desene care descriu vizita sa în America: ” A Racke’s Progress ” (Evoluţia unui desfrânat) caresunt vizibile în expoziţia de la Tel Aviv. Este vorba de desene semi biografice în care adulează viaţa bună şi liberală întâlnită la New York. Înclinările homosexuale sunt tolerate şi descrise în desene diverse care nu maschează atracţia sa pentru bărbaţii tineri.

 

Ziarul Sunday Times îl trimite în Egipt pentru a realiza desene pentru noua ediţie color a ziarului. La Luxor, Cairo şi Alexandria pictorul va realiza circa 40 de desene. Continuă să producă desene şi litografii, ilustraţii pentru “14 poeme ale poetului grec C. P Cavafy “, desenează decoruri şi costume pentru piesa Ubu Rege a lui Jarry montată laTeatrul Regal Londonez. Întors în California (1967) realizează picturi mari având ca subiect apa, reflexia luminii în piscină, bărbaţi la duş, interioare de case etc dar se ocupă şi de un proiect ambiţios finisat în 1970: “Ilustraţii pentru 6 povestiri de fraţii Grimmm”. Fascinat de povestirile colectate de fraţii Grimm, Hockney îşi propune să citească toate cele 350 de poveşti populare culese de cei doi. O colecţie de circa 39 de desene litografiate vor fi tipărite şi lansate de editura Petersburg. Aceste desene sunt complexe, bogate întonuri subtile de gri în contrast cu un negru profund, intens.


 

De la Picasso Hockney împrumută tehnica de acoperire a plăcii litografice cu o emulsie de apă şi zahăr, strat care permite un spectru tonal mult mai mare şi mai spontan. Un studiu numit “Omagiu lui Picasso” exprimă cu brio această tehnică.
Mai găsim în expoziţie desene inspirate de poemul lui Stevens Wallace “The man with the blue Guitar” scris în 1936 după pictura lui Picasso “The Old Guitarist”. Desenele lui Hockney sintetizează relaţia complexă dintre artă şi viaţă, imaginaţie şi interpretarea realităţii. Desenele nu sunt ilustraţii la text ci interpretări vizuale ale temei filosofice. După anii 80 Hockney se simte atras de tehnica fotografică, de tehnologia digitală şi va experimenta asiduu cu computere, facsimilii ,maşini de copiat şi printere diverse.


 

Participa la o mare expoziţie în Brazilia trimiţând toate desenele sale prin fax. Suntem din nou supuşi seducţiei mediei digitale care permite răspîndirea şi popularizarea artelor prin mijloace electronice din ce în ce mai fidele şi sofisticate. Pe când sculptorii vor produce statui trimise prin eter printerului tri-dimensional?

libris.ro%20

1 Comments

  1. Pingback: EgoPHobia #44 – sumar | www.egophobia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *