Ciprian Mitoceanu: “Predestinare genetică” [Vol. 1: În sângele tatălui]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Ciprian Mitoceanu (n. 1976) este istoric și geograf, profesor documentarist, publicist și scriitor (Colții, 2008; Amendamentul Dawson [ciclul romanesc Dawson], 2011; Predestinare genetică. Vol. 1: În sângele tatălui [ciclul romanesc Dawson], 2012; Dark Tales of Sorrow and Despair, 2014).

Raportat la teoria literară, Predestinare genetică. Vol. 1: În sângele tatălui [ciclul romanesc Dawson] (ediție revizuită, Ed. Crux Publishing, 2015 – în fapt, una dintre cele mai importante reeditări ale anului, în ceea ce privește literatura extraordinarului) aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar postmodernist, categoriei estetice a fantasticului (a nu se confunda noțiunea de „fantastic” – „care nu corespunde realității înconjurătoare” – cu aceea de „supranatural” – „care nu se supune legilor naturii”; fantasticul include, dar și excedează supranaturalul), genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a romanului științifico-fantastic, subspeciei literare a științifico-fantasticului distopic sau, pe scurt, „distopie”.

Din punct de vedere al literaturii comparate, romanul lui Ciprian Mitoceanu poate fi asociat unor opere precum Procesul (Der Process; Franz Kafka, 1925) sau O mie nouă sute optzeci și patru (Nineteen Eighty-Four; George Orwell, 1949), dar și unor romane precum Lumina (Light; M. John Harrison, 2002).

Din punct de vedere al subiectului, În sângele tatălui urmărește, într-o Americă a viitorului imediat, două destine paralele: pe de o parte, cel al unui cetățean-model, care, la o primă și (relativ) nevinovată abatere, se trezește prins în angrenajul nemilos al unei Justiții pe cale de transformare – un Amendament nou introdus permițând arestarea la primele semne de violență, testarea genetică și condamnarea rapidă a celor cu genă de criminal; pe de altă parte, cel al unui ucigaș în serie carismatic (inspirat de un personaj istoric real, și anume odiosul Ted Bundy), cetățean-model în ochii întregii societăți. Liantul celor două destine este nimeni altul decât congresmanul Dawson, personaj remarcabil și paradoxal, cunoscut deja cititorilor dintr-un roman anterior (a se vedea mai sus).

Printre temele abordate de autor, se regăsesc destinul, justiția, natura umană cu tarele aferente, nebunia, politica, sexul, societatea. În ceea ce privește motivele literare, pot fi identificate, în acest volum, motivul antieroului, al avocatului lipsit de scrupule, al criminalului în serie „simpatic”, al erorii judiciare, al justiției preventive și al procesului absurd, „fortuna labilis”, al politicianului oportunist, al polițistului limitat și al psihologului autosuficient, al societății opresive, al vinovatului fără vină etc. Laitmotiv care relevă esența operei: părul brunet, lung, drept, cu cărare pe mijloc, și costumul din plasă al femeilor-victime – factori declanșatori ai demenței asasine și simboluri ale depravării și corupției societății, în ochii „eroului” negativ.

Printre altele, opera are meritul deosebit de a semnala cititorilor un pericol cât se poate de grav, de real și de imediat, al cărui spectru planează deja asupra sistemelor legislative internaționale: pericolul deconstituționalizării justiției, al aberațiilor legislative, al disproporționalității sancțiunilor legale (mult prea mari pentru fapte de o gravitate îndoielnică, mult prea mici pentru fapte de o gravitate deosebită).

Atmosfera romanului este plină de suspans, iar tonul auctorial – deprimat, indignat, revoltat, speriat, respectiv batjocoritor, cinic, ironic, pesimist, psihotic, sarcastic (variind în funcție de perspectiva personajului asupra căruia se concentrează, punctual, autorul).

Ciprian Mitoceanu utilizează tehnici narative precum tehnica introspecției, a narațiunii cronologice directe, a alternanței (aproape) perfecte, a narațiunii ulterioare, a narării prin reprezentare, a incipitului clasic rezumativ și a desinitului modern deschis. Stilul narativ este direct – combinat cu indirect liber, iar perspectiva narativă – extradiegetică, omniscientă, subiectivă, cu focalizare multiplă.

Registrul lingvistic familiar este utilizat în combinație cu registrul lingvistic argotic și, nu de puține ori, chiar cu registrul lingvistic trivial.

Referitor la editarea tomului, se cuvin a fi menționate redactarea și tehnoredactarea îngrijite, tipărirea acestuia în condiții de lux, pe hârtie albă, de calitate superioară, rezistentă în timp, coperta fiind plastifiată lucios și ilustrată atrăgător de către Andreea Alina Sackman.

În concluzie, romanul Predestinare genetică. Vol. 1: În sângele tatălui se adresează cititorilor (de ambele sexe) maturi sau aflați în ultimii ani ai adolescenței, pasionați de opere de anticipație, de opere dedicate sferei legislative, politice sau sociale, de opere de factură polițistă ori, pur și simplu, pasionați de suspans.

*

Despre autorul rubricii:

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, profesor evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, profesor gr. I Limba și literatura română) este scriitor de literatură fantastică, critic literar şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi, Ian R. MacLeod) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, George MacDonald, Guy de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse cărți și reviste de specialitate: în volumul Alte cronici de familie (secțiunea Domnul Gothic), semnat de M. Opriță (Cavaler al ordinului „Meritul Cultural”, oferit de Președintele României), în Caietele Echinox (revistă tipărită apărută sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul semnat de dr. în filologie M.-A. Aldea – Sfârșitul care începe) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative”. În România, este invitat anual să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București” și, în calitate de invitat special, la ed. a IV-a a Târgului de carte SF & Fantasy „Final Frontier”. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate, realizate de Al. Mironov (scriitor, jurnalist, fost ministru al tineretului și sportului etc.) și lect. univ. dr. F. Pîtea (scriitor, critic literar), sau radiofonice, realizate de regretatul Șt. Ghidoveanu (Radio România Cultural). A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul Hunting Vampires al serialului Expedition Unknown, realizat de Travel Channel.

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”

(Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural

Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)