libris.ro

„Antiutopia”, sau „Profețiile juridice ale lui Ciprian Mitoceanu”

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Istoric și geograf, profesor documentarist, publicist și scriitor, de curând și editor, Ciprian Mitoceanu (n. 1976) s-a remarcat, pe piața românească de carte, în mod special, prin două dintre contrautopiile sale, ambele parte a ciclului romanesc DawsonPredestinare genetică. Vol. 1: În sângele tatălui, despre care am scris, pe larg, cu altă ocazie, respectiv Amendamentul Dawson (Ed. Millennium Books, 2012; Ed. Crux Publishing, 2017, ediție revizuită și cu finalul modificat).

Ca și În sângele tatălui, Amendamentul Dawson este o distopie juridică, avându-l în centrul poveștii pe același congresman Dawson, personaj remarcabil și grotesc, tipul dictatorului care îmbină în politica sa josnicia cu măreția, utilizând o formulă pe care doar el o poate înțelege, dar pe care ajung să o aprobe și alții și să o suporte toți. Dacă, însă, În sângele tatălui se concentra asupra unor aspecte de natură judiciară (un proces kafkian), Amendamentul ne prezintă efectele aberației legislative la nivelul societății în ansamblu, nu doar în relația societății cu individul. În spatele unei acțiuni trepidante (un cetățean obișnuit urmărit de Stat și de vânătorii de recompense, pentru a i se preleva organele, necesare unui cetățean din clasele superioare, mai util societății), Ciprian Mitoceanu construiește cu grijă o lume a darwinismului social, inspirată, în mare parte (după cum ne-a mărturisit chiar autorul în câteva rânduri), din regimul comunist de pe meleagurile noastre (comunismul și socialismul statal, la fel ca nazismul – socialismul naționalist – și fascismul, de altfel, sunt forme de darwinism social, alegând conflictul de clasă drept bază a evoluției, în locul conflictului rasial-marțial preferat de aceste din urmă doctrine politice): oamenii sunt egali în cadrul unei categorii sociale – constituite în baza promovării unor examene, nu pe criterii cum ar fi originea nobilă, averea, rasa etc., așadar oricine putând accede în categoriile superioare, prin asigurare de șanse egale –, dar unele categorii sociale sunt „mai egale” decât altele, după cum și reprezentanții Securității românești, de pildă, erau „mai egali” decât, să spunem, profesorii noștri; drepturile individului sunt supuse intereselor superioare ale Statului, care deține și distribuie bunurile țării, indiferent cine este producătorul acestora; cel mai util individ pentru societate este cel mai productiv ș.a.m.d.

Ceea ce face ca distopiile lui Ciprian Mitoceanu să fie atât de înspăimântătoare este tocmai credibilitatea acestora – nu sunt deloc dificil de remarcat în politica globală contemporană expansiunea și radicalizarea socialismului (sub masca liberalismului socialist, prescurtat „liberalism”, pentru a se confunda cu liberalismul clasic), înmulțirea legilor aberante, în toate statele (legalizarea eutanasiei și a consimțământului prezumat în cazul transplantului de organe nu sunt tocmai departe de viziunea întunecată din Amendamentul Dawson; la noi, un exemplu de lege aberantă – nu singurul, dar cel care a stârnit cea mai mare vâlvă – îl reprezintă faimoasa Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, care dezincrimina abuzul în serviciu și care a fost respinsă ca urmare a protestelor populației), propaganda vizând „comunitatea” și voluntariatul (reflexii evidente ale comunismului), sensibilitățile unor grupări politico-sociale devenite fundament al îngrădirii libertății de exprimare și chiar al îngrădirii libertății… sentimentelor (remarcarea unor sentimente care nu sunt în concordanță cu cerințele sistemului socio-politic poate duce la consecințe serioase, în tot mai multe țări de pe glob) ș.a.m.d.

În același timp, însă, transmiterea acestor senzații terifiante către cititor, sub forma avertismentelor privind viitorul, nu ar fi fost posibilă fără talentul indiscutabil al autorului – conferind cărții doar o valoare speculativă, dacă ideea nu ar fi fost susținută de o intrigă interesantă și de personaje memorabile, de narațiune dinamică și de dialog tensionat.

Menționam mai sus că, de puțină vreme (e drept, a mai cochetat cu ideea în trecut, dar numai la nivel de experiment punctual), Ciprian Mitoceanu este și editor. Proaspăta Editură Narval (http://www.edituranarval.ro), având inspirata deviză „Citește astăzi despre istoria de mâine!”, a publicat, până în acest moment, trei volume ale autorului-editor.

Unul dintre acestea, Casa corăbierului, este un volum „de mistere” care îi va bucura, fără îndoială, pe admiratorii lui H.P. Lovecraft, pe cei ai lui Robert Louis Stevenson şi pe cei ai lui Stephen King: o poveste antrenantă despre un scriitor locuind într-o casă în formă de corabie în Techirghiolul modern şi despre un tânăr care acceptă o slujbă periculoasă, bănoasă şi „condimentată” cu dragostea unei frumoase tătăroaice.

În ceea ce privește celelalte două cărți ale Narvalului actual, În capul lui (colecția „SF”) și Nu fugi, înfruntă-i! Ghid de supravieţuire pentru profesorii debutanţi (colecția „Didactic”), pe acestea le vom prezenta, poate, cu altă ocazie.

Deocamdată, încheiem dorindu-i succes și pe plan editorial acestui autor interesant, ale cărui opere le parcurgem, întotdeauna, cu mare plăcere.

*

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Limba și literatura română) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (cu o lucrare de diplomă susținută la disciplina „Criminalistică” și intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, Guy de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse reviste de specialitate: în Caietele Echinox (revistă tipărită sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul Sfârșitul care începe, semnat de dr. în filologie M.A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative”. A apărut, în calitate de expert în istoria vampirismului, în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. Ana-Maria Negrilă), și a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București”. A susținut prezentarea publică Fantasticul de impact: De la „Ghilgameș” la „Urzeala tronurilor” (în colaborare cu scriitoarea și critica literară Alexandra Medaru). A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage).

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)

 

libris.ro%20

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *