[de Ștefan Bolea, Caietul Roxanei şi alte Jurnale, Herg Benet Publishers, 2013]
de Oliviu Crâznic
Ştefan Bolea (n. 1980) este doctor în filosofie, autor de volume de specialitate (Ontologia negaţiei, 2004; Introducere în nihilismul nietzschean, 2012; Existenţialismul astăzi, 2012), poet (Război civil, 2005; Noaptea instinctelor, 2009; Gothic, 2011; AntiZeu, 2014) multipremiat, prozator (Caietul Roxanei și alte jurnale, 2013; Caietul psihopatului, 2015) premiat, doctorand la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca și publicist, redactor-şef al revistei culturale electronice EgoPHobia.
Caietul Roxanei şi alte Jurnale (Ed. Herg Benet, 2013) reprezintă, se pare, jurnalul autorului (ceea ce ne oferă şi încadrarea în specia literară, cu toate că valenţele operei aici analizate sunt, în fapt, multiple, atingând chiar şi planul romanului, dar la modul adiacent) din trei perioade marcante (pe plan sentimental, dar şi pe plan cultural şi, în consecinţă, pe planul formării ca individ) ale existenţei sale – 1996-1997 (Caietul Roxanei), 2003 (Meet Hilda) şi 2005 (There’s Something About Ellie) –, îmbogăţit de un prolog (Nervi) şi de un epilog (Legile de pe Muntele Hermon) filosofice, de două intermezzouri şi de trei anexe poetico-filosofice.
Volumul (publicat pe hârtie de calitate deosebită şi beneficiind de o copertă superbă) este unitar, redând, practic, evoluţia spirituală a unui adolescent pe cât de inteligent, pe atât de revoltat, cu un comportament marcat şi de anumite teribilisme mai puţin lăudabile (din fericire şi puţine, şi scuzabile datorită vârstei şi circumstanţelor personale, socio-culturale etc.), dar mai ales de o preocupare permanentă şi admirabilă către autoperfecţionare şi pentru dezvoltare culturală, punctată uneori de excentricităţi interesante şi inerente unei personalităţi cu adevărat remarcabile, destinate să lase o amprentă în istoria culturală contemporană. Astfel, vom regăsi în Caietul Roxanei pasiune şi spirit, muzică clasică şi „metal” extrem, Furtuna lui Beethoveen alături de Tiamat, versuri şi aforisme, salvare şi revoltă, proteste şi soluţii, ateism şi religii, pe Shakespeare, Cioran, Baudelaire, Dostoievski, Nietzsche şi Beckett într-un amalgam năucitor de informaţie şi de cugetări punctate de neoromantism şi de trăiri amoroase, „servite” într-o formulă aproape academică, dar într-un stil cuceritor şi cu desăvârşit talent literar. „Alecsandri, după ce a descoperit Mioriţa, s-a convins că românul e născut poet. Din contră, balada demonstrează că românul e născut cioban”, spune Bolea la un moment dat, revelând astfel, prin verdict, refuzul său de a îmbrăţişa conceptele pe care le consideră non-valide, oricât de lăudate ar fi acestea, şi, totodată, demonstrând o profunzime a gândirii capabilă să îi ofere o imagine reală asupra unui obiect sau subiect, dincolo de „fumul” oricărei propagande. Mai mult: „ecourile Furtunii beethoveniene străbat toată muzica rock a anilor ’90” şi „Să nu furi. Dacă îşi trebuie ceva, împrumută”, iată doar două exemple sugestive privind dimensiunea culturală şi aceea morală a operei, dimensiuni potenţate din interacţiunea cu cele trei personaje feminine principale – Roxana, Hilda şi Ellie –, întrupări ale experienţei în dublu sens, ca trăire şi ca învăţătură.
Concluzionând, „nihilismul” lui Bolea nu reprezintă nici pe departe un scop, ci un mijloc de a transcende ordinarul atotprezent în societatea contemporană („Nihilism romantic”: „Există unele teritorii atât de corupte, încât singurele acte cinstite posibile sunt cele nihiliste” – Richard Morgan, Carbon modificat, Ed. Tritonic, 2008); o revoltă byroniană, temperată însă de un lord Henry Wotton (poate vă amintiţi, de asemenea: „You never say a moral thing, and you never do a wrong thing”) în vederea respingerii non-valorilor şi a înălţării spiritului uman – fie că doreşte, fie că nu, Ştefan Bolea face, prin scrierile sale, lumea mai bună.
#
prima variantă a acestui text a apărut în revista Mozaicul
Despre autorul cronicii:
OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, profesor evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, profesor gr. I Limba și literatura română) este scriitor de literatură fantastică, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (cu o lucrare de diplomă susținută la disciplina „Criminalistică” și intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, 2001). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, Guy de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse cărți și reviste de specialitate: în volumul Alte cronici de familie (secțiunea Domnul Gothic), semnat de M. Opriță (Cavaler al ordinului „Meritul Cultural”, oferit de Președintele României), în Caietele Echinox (revistă tipărită apărută sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul Sfârșitul care începe, semnat de dr. în filologie M.-A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative”. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (despre Lumi ficționale în literatura modernă). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București” și, în calitate de invitat special, la ed. a IV-a a Târgului de carte SF & Fantasy „Final Frontier”. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul Hunting Vampires al serialului Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. Pagini virtuale oficiale: Editura Crux Publishing: Ceasul fantasmelor (http://cruxed.ro/product/ceasul-fantasmelor), Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage), Goodreads: Oliviu Craznic (https://www.goodreads.com/author/show/4939353.Oliviu_Craznic).
„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”
(Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)