[miniinterviuri cu invitații EgoPHobia din numerele precedente]
- Ce-ai mai scris/publicat de când ai apărut ca invitat în EgoPHobia?
Sunt vreo opt ani de când am apărut ca invitat în EgoPHobia, de-atunci am scris multe.. Am publicat ulterior volumului de poezii Chipurile încă nişte cărţi, cum ar fi supeRomanul Nu-ştiu-câte-zile la ed. Trei 2010, superpoemul TORRENT la ed. Herg Benet 2011, comedia Poemul poemelor la ed. A.T.U. 2013 şi manifestul filosofic Made in Romania pe sitetul issu.com. Mi-au mai apărut texte în ceva antologii, în reviste, pe siteuri şi multe pe blogul meu chipurile.blogspot.com. Am cărţi de poezie, de proză şi de filosofie de o importanţă şi de o frumuseţe ireale. Aş putea să le public, însă n-am chef să mă obosesc în acest sens. Totuşi, am o carte pe care s-ar putea să o public anul acesta, intitulată Tehnici Secrete de Seducţie – Uluitoarele Secrete ale celor mai cunoscuţi, satisfăcuţi şi respectaţi Artişti ai Seducţiei, pe care nu vor să le ştii. Să văd dacă mă îndur să o public. Momentan i-am făcut pagină pe facebook şi cum nu am destule Like, nu sunt grăbit deloc să o public, deşi, această carte este absolut necesară de studiat pentru toţi oamenii alfabetizaţi din România, indiferent de vârstă. Pentru că, această carte e de fapt un kit, o tehnologie pentru minte şi spirit, care sigur ar contribui fastuos la elevarea nivelului de civilizaţie şi conştiinţă al indivizilor din ţara noastră. Io însumi când recitesc această carte promovez la un nivel excelsior de înţelegere a psihologiei umane, a relaţiilor interumane şi a realităţii. O voi vinde la un preţ infim comparativ cu informaţia cuprinsă între coperte, adică cu 180 lei pentru adulţi, cu 99 lei pentru elevi şi studienţi, şi cu preţuri mult mai mari preferenţiale pentru oameni cu posibilităţi financiare superioare şi pentru alţi oameni care consider io că merită să plătească un preţ superior celor două standard. Indiferent ce sumă aş percepe cu titlu de preţ pentru Tehnici Secrete de Seducţie, acea sumă tot nu ar acoperi valoarea inestimabilă a ştiinţei expusă în carte.
- Care consideri că e cel mai important text pe care l-ai publicat până acum?
Public pe profilul meu de facebook şi pe chipurile.blogspot.com diverse texte şi articole foarte importante, unele politice, altele filosofice, altele poetice, altele juridice şamd, iar cele politice şi juridice au un efect incontestabil pozitiv, constatat, pentru societatea civilã din România. M-am adaptat să public pe canalele internetului, aici Cenzura încă n-are atâta putere 😀 Tot blogul meu chipurile.blogspot.com e plin de texte foarte importante, unele dintre ele învaţă cititorul inclusiv cum să devină supranormal prin diverse practici spirituale 😀 În contextul actual, textele prin care m-am autodeclarat şi am argumentat de ce sunt Regele Poporului Român sunt cele mai importante. Am zis că, aşa cum spunea Vasile Alecsandri, “românul s-a născut poet”, şi cum io cu reală modestie sunt Regele Poeţilor, rezultă că sunt implicit şi Regele Poporului Român, şi cum am scris asta şi-am publict-o pe facebook, unde totul e oficial aşa cum a instituit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, chiar sunt Regele Poporului Român, pentru că, Actul juridic civil este manifestarea de voinţă făcută cu scopul de a naşte, a stinge sau a modifica un raport juridic civil concret, iar io când am scris şi publicat că sunt Regele Poporului Român, am născut raportul juridic civil concret regal între mine şi poporul român. Ceea ce e bine, în ţara noastră şi fraţii noştri rromi au un Rege 😀 Titulul meu Regal este: Alteţa Sa Celestul Gheorghe-Bogdan Cel Înţelept. Am zis de asemenea că, dacă nu voi fi acceptat de popor, de Cler şi de liderii politici de bună credinţă şi încoronat în Catedrala Mântuirii Neamului în data de 31 august a anului curent, nu voi mai avea ulterior acelei date voinţa să regesc în aceastã ţară, ceea ce ar fi extrem de nefast pentru poporul nostru, pentru că, cunoştinţele mele de economie politică, de filosofie şi de religie sunt extraordinare, iar puse în aplicare pot crea civilizaţia şi nivelul de trai pe care ni le dorim cu toţii în ţara noastră.
- Te interesează părerile și calificativele acordate cărților (tale, dar nu numai) pe site-uri precum goodreads ori pe bloguri sau ții seama doar de recenziile criticilor consacrați?
Nici n-am auzit de siteul pe care l-aţi exemplificat. Nu mai ţin seama nici de recenziile criticilor consacraţi, când eram mai puşti şi naiv, ţineam. Criticii literari contemporani consacraţi, majoritar absolvenţi de Facultate de Litere sau chiar Doctori în Litere ştiu doar Literele, fiind, aşa cum am constatat, destul de afoni juridic, ca atare nu au încă datele nacesare pentru a se exprima corect despre cărţi care nu se încadrează în şablonul intelectual al dumnealor. Din punctul meu de vedere în ţara asta nu există niciun critic literar în adevăratul sens al cuvântului, ci doar scriitori care fac critică literară, n-ai cum să fi critic literar fără să fi luminat de Ştiinţa Dreptului, care Drept este cea dintâi prerogativă a Conştiinţei. Aşa zişii critici literari contemporani sunt doar nişte oameni care vorbesc din punctul lor ultrasubiectiv de vedere şi fără riguarea şi obiectivitatea hermeneutului despre cărţi, şi cum dumnealor sunt departe şi de Răspunsurile la Marile Întrebări ale Filosofiei, n-au cum să facă o hermeneutică pertinentă decât textelor care se încadrează în şablonul intelectual al dumnealor. Ca atare nu ţin seama de recenziile dumnealor. Cum nu ştiu Drept, sunt ca nişte adolescenţi guvernaţi de fluide viscerale, şi ca pe adolescenţi guvernaţi de fluide viscerale îi şi privesc. Dacă îşi erau cumva superiori şi dacă chiar erau critici literari, realităţile din România erau mult mai estetice. Neştiind Drept, dumnealor sunt adepţii unei esterici îndoielnice, vizibilă şi în aspectul fizic al dumnealor. Ha ha, glumesc, bineînţeles! Dumnealor, şi critici mari consacraţi, bineînţeles că îmi înţeleg punctele de vedere, ideile, în special pe cele politice şi spirituale, pe care şi le însuşesc luminaţi de înţelepciune. Criticii literari mă adoră, îmi admiră umorul celest, frazele impertinente, observaţiile critice vulcanice, versurile, geniile, luciditatea şi toate cele cu care Bunul Dumnezeu m-a înzestrat pe această lume. Fără critici literari nu-mi apărea prima carte sub egida Uniunii Scriitorilor din România, în acest sens sincere eterne respecte domnului Gabriel Dimisianu. Pe mine criticii literari mereu m-au susţiunut, chiar şi în cele mai fascinante demersuri artistice, iar zilele astea, întocmai unor Siri, abia aşteaptă să mă vadă Rege 😀
- Preferi să citești pe hârtie sau în format electronic?
Prefer să citesc pe hârtie, dar citesc mult în format electronic, pentru că am cărţi foarte importante în format electronic şi pentru că, zilele astea citesc pe un site epopeea Mahabharata, care are aproape 5000 de pagini în traducerea prozastică în limba engleză, această epopee este cea frumoasă şi mai importantă scriere artistică-ştiinţifică care există, cum de altfel este şi specificat în cuprinsul ei. Mi-e mai comod să citesc pe hârtie, dar m-am adaptat de nevoie la formatul electronic.
- Te rugăm să ne recomanzi o carte în limba română apărută în ultimul an. Îți mulțumim!
N-aş putea să vă recomand o carte în limba română apărută în ultimul an pentru că nu sunt la curent cu cărţile apărute în limba română în ultimul an. N-am timp şi nici motiv să citesc literatura contemporanilor mei, găsesc importante textele sacre, iar ce citesc în epopeea Mahabharata e sigur superior oricăror cărţi apărute în limba română în ultimul an. Recomand poemul Bhavagad-Gita, e pe net în română gratuit, sau pe hârtie pe la vreo editură fără doar şi poate, iar ce scrie în Bhavagad-Gita e cu siguranţă superior oricărei scrieri apărute în ultimul an în limba română. În viitor văd Bhavagad-Gita în programa şcolară pentru liceu 😀
Va mulţumesc şi io, mi-a făcut plăcere ! Doamne-ajută!