Jeanne Valet

(varianta în limba română; poemul este inspirat de o întâmplare atestată documentar, petrecută în Franța anului 1765 – o statuie ridicată în cinstea Jeannei Valet poate fi văzută astăzi la Auvers)

de Oliviu Crâznic

 

O blondă siluetă la margine de codru,

Sub cerul de cenușă și fără de regret;

Îmi las haina să cadă, a mea e astă pradă –

Sosit-a, iată, timpul, s-o iau pe Jeanne Valet!

Vai! Lângă râul Desges, fecioara și demonul:

O nuntă întru moarte, e tot ce eu ofer;

Dar, diavoli din morminte!… Copila se opune!…

În mâna ei lucește, neprihănit, un fier!…

 

Începe dansul nostru – ce grațios se mișcă!…

Se nasc, în undă, roze – ah, sunt rănit la cap…

Văd îngeri de lumină privirea când mi-o stinge;

Dar oare mă iubește, sau doar m-a înecat?…

 

Ajuns-am, în sfârșit, la vorba de pe urmă;

Tu, Frate-Lup, ascultă, căci nu vreau să repet:

Oricât ți-ar fi de foame sub cruda Lună Plină,

Mai bună-i înfrânarea, când trece Jeanne Valet!

 

Despre autor:

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Limba și literatura română) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (cu o lucrare de diplomă susținută la disciplina „Criminalistică” și intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, Guy de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse reviste de specialitate: în Caietele Echinox (revistă tipărită sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul Sfârșitul care începe, semnat de dr. în filologie M.A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative” (2012-2017). A apărut, în calitate de expert în istoria vampirismului, în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. Ana-Maria Negrilă), și a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București”. A susținut prezentarea publică Fantasticul de impact: De la „Ghilgameș” la „Urzeala tronurilor” (în colaborare cu scriitoarea și critica literară Alexandra Medaru). A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage).

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *