Sebastian A. Corn: Chirurgie literară

[Sebastian A. Corn, Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Jospehine, Ed. Nemira, 1998]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Sebastian A. Corn este unul dintre pseudonimele literare[*] ale cunoscutului chirurg Florin Chirculescu (n. 1960), pseudonim sub care acesta a publicat mai multe romane și volume de proză scurtă din aria fantastică și științifico-fantastică (obținând numeroase aprecieri și premii, pe plan național și pe plan internațional), cele mai importante, în opinia noastră, fiind: 2484 Quirinal Ave, Ed. Nemira, 1996; Cel mai înalt turn din Baabylon, Ed. Nemira, 2002; Imperiul Marelui Graal, Ed. Diasfera, 2006; Vindecătorul, Ed. Cartea Românească, 2008; Skipper de interzonă, Ed. Millenium Books, 2012.

Sub alt pseudonim (Patrick Herbert) a publicat și o excelentă continuare (neoficială) la ciclul DuneDune 7: Cartea brundurilor (Ed. Nemira, 1997)[**].

Sub numele real, a publicat romanul Greva păcătoșilor (Ed. Nemira, 2017).

În ceea ce privește romanul Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Jospehine, acesta este unul mult mai dificil de încadrat decât cele de mai sus.

Fără îndoială, avem de a face (raportat la teoria literară) cu stilul funcţional beletristic, genul literar epic, specia literară (formală) a romanului – însă din punct de vedere al categoriei estetice, al curentului literar și al speciei/subspeciei literare, etichetarea îl pune pe cercetător într-o oarecare încurcătură. Cum, însă, cele două personaje-narator (care ne relatează, fiecare din perspectivă proprie, aceleași evenimente) sunt o băștinașă (așa-zisa „Jospehine”) superstițioasă, deloc ruptă de credințele tribale, și, respectiv, un chirurg european (nenumit) care, treptat, pierde contactul cu realitatea, vom alege să considerăm aluziile la originile și la efectele fantastice (ori chiar supranaturale – a nu se confunda supranaturalul cu fantasticul[***]) ale „epidemiei de cancer” din statul african G. ca reprezentând interpretări deformate, exagerate ale realității, provocate de psihicul personajelor și de circumstanțele, într-adevăr stranii, misterioase, terifiante în care se găsesc acestea.

Astfel, argumentul de mai sus ne îndreaptă spre curentul literar al realismului halucinatoriu[****] și, cum autorul ne prezintă, detaliat și documentat, „fața întunecată a chirurgiei”, aducându-ne înainte o serie de proceduri medicale inedite, spectaculoase, totodată reci, șocante, chiar crude, abrutizante, datorită deciziilor cumplite necesar a fi luate de către personalul medical, vom opta pentru încadrarea operei în categoria estetică a grotescului, în specia literară a romanului transgresiv (susținută, din fericire doar sporadic, și de schimbarea bruscă a registrului stilistic cult – impregnat de termeni tehnico-științifici – cu registrul stilistic trivial, vulgar).

Trama romanului se desfășoară sub forma unor episoade operatorii, protagonistul utilizând metode chirurgicale neortodoxe în intervențiile sale, ceea ce face să fie suspectat de către colegii de breaslă că ar efectua experimente pe pacienți (protagonista, numită de către el „Josephine” și ajungând în final să se identifice cu acest nume străin, fiind, poate, singura care îi acordă încredere și care pare să înțeleagă, măcar parțial, tragedia prin care europeanul dedicat meseriei trece în fiecare clipă, din ce în ce mai aproape de abisul nebuniei). Însă știința contemporană pare să eșueze în fața invaziei tumorilor atotprezente, izbutind cel mult să „peticească” temporar victimele acestora. Momentul în care (anti)eroul se vede nevoit să decapiteze un nou-născut pentru a salva geamănul încă nenăscut pare să fie și momentul în care medicul renunță complet la realitatea bolnavă a sălii de operații, abandonând lupta cu propriile sale probleme psihice. „Josephine” va interpreta acest deznodământ al călătoriei omului civilizat în infern ca fiind victoria inevitabilă a molimei chiar asupra rațiunii umane (rațiune pe care, crede localnica, molima în cauză reușește, în cele din urmă, să o supună – contaminând-o în mod direct).

Fără îndoială temeinic documentat, probabil chiar inspirat din întâmplări reale (Florin Chirculescu a călătorit în Africa, iar experiența sa profesională, inclusiv ca medic de bord în Marina Comercială, i-a oferit de-a lungul timpului, suntem convinși, numeroase ocazii de a se afla în fața unor cazuri pe care, poate, nu și-ar fi dorit să le întâlnească), Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Jospehine este, în concluzie, un roman răvășitor, nerecomandat firilor sensibile, dar interesant, palpitant și inedit, pe care îl putem raporta, din punct de vedere al literaturii comparate, doar la opera unui alt mare scriitor cu studii de medicină: ne referim, desigur, la regretatul Michael Crichton și la al său Spitalul de urgență (A Case of Need, 1968).

[*]NB Într-un interviu publicat pe fansf.wordpress.com, Corn menționa că a mai publicat, sub pseudonim/e (nedezvăluit/e), două romane de război despre Vietnam, respectiv un „romance”.

Cele două romane de război despre Vietnam sunt, probabil, Pagoda musonului și Sindromul Tirpitz (semnate Chris Buster Morris și apărute la Ed. Nemira în 1996, respectiv 1997).

[**]NB Într-un interviu publicat pe worldsf.wordpress.com, Corn, modest (de altfel, modestia pare să îl caracterizeze), declara nesatisfăcător acest proiect, ca urmare a unei publicări grăbite, care nu i-a permis poveștii suficientă corelare cu universul creat de Frank Herbert.

În ceea ce ne privește, considerăm proiectul drept foarte reușit, romanul fiind chiar, în opinia noastră, superior ultimului volum oficial al ciclului original Dune (Canonicatul Dunei) și fiind apreciat și de un număr destul de mare de cititori (și astăzi există cititori care nu cunosc faptul că autorul Cărții brundurilor este, de fapt, un scriitor român).

[***]NB „Termenul «fantastic» nu trebuie confundat cu alţi termeni, sinonimici (termenii sinonimici sunt termeni cu înţeles asemănător, nu neapărat identic).

Astfel, fantasticul nu trebuie confundat cu (…) supranaturalul (lat. «supranaturalis»: «mai presus de natură», în special cu sensul religios – nu neapărat creștin – «de origine divină»). (…)

În ceea ce privește supranaturalul, deși acesta, ca și fantasticul, nu corespunde realității obiective, presupune, pentru a fi identificat, o condiție suplimentară condițiilor care definesc fantasticul, și anume raportarea la forțe misterioase și nelumești.”

A se vedea, pentru precizări suplimentare cu privire la fantastic și la termenii conecși: O. Crâznic, Fantasticul delimitat, în revista culturală EgoPHobia, nr. 45/2016.

[****]NB Mai mult decât un curent literar, realismul halucinatoriu este un curent artistic, prea puțin cunoscut la noi și confundat, deseori, cu alte curente, înrudite: suprarealism, onirism, fabulism, irealism (impropriu cunoscut, în opinia noastră, după cum am explicat cu altă ocazie, și sub denumirea „realism magic”), realism isteric etc. Principala trăsătură caracteristică a realismului halucinatoriu o reprezintă, considerăm, faptul că absurdul și/sau fantasticul apar în cadrul realist al operei doar la nivel subiectiv, al interpretării, și au drept explicație boala psihică ori influența substanțelor halucinogene. Astfel, o operă aparținând, „avant la lettre”, realismului halucinatoriu, ar putea fi proza scurtă Inima care își spune taina (E.A. Poe): aici, ucigașul (smintit) este convins că aude inima cadavrului bătând alarmant sub podea, ceea ce îl face să se autodenunțe polițiștilor care, evident, nu auziseră nici un sunet. Ar mai fi de menționat faptul că, din anumite puncte de vedere, romanul lui Corn (dar și realismul halucinatoriu, în general) se apropie de himerism, curent propus și cultivat (în România literară, Familia, Vatra ș.a.) de poetul Vasile Baghiu (transfigurarea, călătoria/cosmopolitismul, boala, știința – se regăsesc toate în Josephine).

*

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Limba și literatura română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse reviste de specialitate: în Caietele Echinox (revistă tipărită sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de dr. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul Sfârșitul care începe, semnat de dr. în filologie M.A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative” (2012-2017). A apărut, în calitate de expert în istoria vampirismului, în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir”. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București”. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revista culturală EgoPHobia, în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice, cu Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor), precum și cu Revista de povestiri (în calitate de instructor în cadrul unor ateliere de scriere creativă). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage).

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.