Ana-Maria Negrilă, “Împăratul ghețurilor”

[2006; 2018; 2019]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Ana-Maria Negrilă este scriitoare multipremiată (proză), antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, inclusiv în Apostrof, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, jurizează concursuri literare, susține prelegeri universitare pe teme beletristice sau predă arta și știința scrisului în cadrul unor ateliere de scriere creativă. Deține titlul de doctor în Literatură veche.

A publicat volumele: Orașul ascuns (2005); Stelarium: Regatul sufletelor pierdute (2016); Stelarium: Ascensiunea stelară (2016); Stelarium: Agenții haosului (2019); Stăpânul umbrelor (2020).

Opera literară Împăratul ghețurilor, la care ne vom referi în cele care urmează, a fost publicată, până în acest moment, în trei ediții: în anul 2006, de către Editura Diasfera; în anul 2018, de către Editura Crux Publishing (ediție revizuită, modificările efectuate vizând atât structura cărții, cât și, într-o oarecare măsură, subiectul – în special, punctul culminant și deznodământul – acesteia); și în anul 2019, de către editura maghiară Metropolis Media (sub titlul Jégcsászár).

Din punct de vedere al teoriei literare, Împăratul ghețurilor aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar transumanist, categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic, speciei literare a romanului științifico-fantastic, subspeciei literare a științifico-fantasticului parapsihologic (paraSF), incluzând și elemente din zone precum aceea a științifico-fantasticului biologic (bioSF; noțiunea include toate ramurile biologiei, prin urmare și ecologia), cibernetic (ciberSF), și chiar din aceea a neofantasticului.

Subiectul operei îl constituie aventurile dramatice prin care trece, pe o Terra căzută pradă noii glaciațiuni [a se vedea, infra, NOTĂ], o tânără cu capacități paranormale – una dintre ultimele supraviețuitoare ale unei organizații de „supraoameni” (cândva parte a unui guvern democratic, vânați apoi de alte organizații care au preluat, prin violență, puterea politică). Când atât eroina, cât și orașul în care trăiește aceasta se văd amenințate de răzbunarea unui alt „supraom”, se impune o alianță între tânără și autoritățile ostile…

Din punct de vedere al locului ocupat în cadrul creațiilor semnate de Ana-Maria Negrilă, pot fi identificate anumite conexiuni între ciclul epic Stelarium și Împărat …; acestea însă nu au caracter cert, remarcându-se, dimpotrivă, prin diferențe de ordin conceptual. Termenul „anh”, de pildă, întâlnit și în ciclu, și în Împărat …, pare a avea sensuri diferite în cele două povești. Prin urmare, până la eventuala publicare a unui nou volum în cadrul ciclului, care să explice diferențele de tipul celor menționate mai sus, vom considera Împăratul … operă de sine stătătoare (de altfel, credem că ar fi de preferat să rămână astfel), iar elementele comune cu Stelarium – concepte dragi autoarei, reprelucrate și adaptate unui nou context.

Nu vom intra în alte amănunte pentru a evita dezvăluirile nenecesare, menționând doar, în concluzie, faptul că Ana-Maria Negrilă este o romancieră complet stăpână pe arta scrisului (totul este la ea așa cum trebuie să fie: elementele constitutive ale prozei, modalitățile de expunere și îmbinarea acestora, stilul individual etc.), creațiile sale câștigându-și un loc meritat în istoria literaturii universale – loc la care nu mulți scriitori români contemporani pot spera. Iar Împăratul ghețurilor reprezintă, până în acest moment, cea mai cunoscută dintre operele autoarei noastre și, considerăm, cea mai bună dintre acestea.

NOTĂ

Mai multe despre decorul (geografic și socio-politic) în care este plasată acțiunea Împăratului ghețurilor am scris într-un mic studiu dedicat literaturii științifico-fantastice (aflat în curs de publicare); nu vom relua aici respectivele aspecte, nedorind să ne repetăm inutil.

*

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Lb. și lit. română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Lb. și lit. română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui fac obiectul unor studii de specialitate (publicate inclusiv în volume apărute sub egida Fac. de Lit. din varii centre universitare): Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel (dr. dr. Șt. Bolea), Hero and Villain in Hôtel Transylvania and in Crâznic’s Nightmare (dr. E. Atudosiei). Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). A apărut în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru elevi, studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (ed. I: 2018, ed. II: 2019, ed. III: 2020). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii SF, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revistele culturale EgoPHobia (în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice), Utopiqa și Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage).

Foto autor: Mihaela Nazarie.

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.