Adevăratul curaj, Charles Portis

(arena culturală: cartea & filmul)

de Alexandra Medaru

Charles Portis (n. 1933 – m. 2020) a fost un scriitor american cunoscut pentru Norwood (1966) și Adevăratul curaj (1968), ambele ecranizate. Portis începe să scrie în timpul facultății pentru două ziare: Arkansas Traveler și Northwest Arkansas, iar după absolvirea studiilor își continuă cariera jurnalistică la Memphis Commercial Appeal, Arkansas Gazette și mai târziu la New York Herald Tribune. După experiența din New York se decide să devină scriitor cu normă întreagă ducând la capăt primul său roman, Norwood, o operă în care combină narațiunea de călătorie cu dialoguri impertinente și observații amuzante privind cultura americană. Alte opere însemnate ale sale sunt: The Dog of the South (1979), Masters of Atlantis (1985) și Gringos (1991).

[Drepturi de autor: https://eu.usatoday.com/]

Adevăratul curaj (Editura „Univers”, 1979) este un roman western ale cărui teme centrale sunt loialitatea și justiția, cea din urmă având la bază motivații diferite: dorința de răzbunare, datoria ori lucrul făcut corect, însă după cum va arăta Portis obținerea dreptății vine cu un preț de plătit.

Eroina romanului, Mattie Ross (cea care este și narator autodiegetic), este caracterizată de convingeri morale puternice și de dorința de a se răzbuna pe Tom Chaney, cel care i-a ucis tatăl, criminal pe care vrea să îl vadă spânzurat, fiind chiar dispusă să îl omoare cu mâna ei în ciuda costurilor pe care le presupune acest lucru. Deși are doar paisprezece ani, Mattie pare o femeie în toată firea, căci foarte hotărâtă, ea îl va angaja pe șeriful federal Rooster Cogburn pentru a-l prinde pe Chaney. Motivația personajului principal e simplă: ea vede în Rooster un om cu adevărat curajos, cu toate că îl consideră „bătrân” (p. 29). Mai mult, Mattie este dispusă să facă orice pentru a obține dreptatea: negociază la sânge cu colonelul Stonehill când vrea să vândă acestuia bunurile tatălui ei, trece râul călare când Rooster și LaBoeuf o lasă în urmă, îl rănește pe Chaney când ajunge întâmplător față în față cu acesta. Ghidată de zicala ce spune că un creștin bun nu fuge în fața dificultăților, Mattie pare să știe că dreptatea nu este obținută ușor, cu toate că nu cunoaște exact care vor fi costurile pe care va trebui să le plătească: după ce îl împușcă pe Chaney, crezând că l-a ucis, cade într-o groapă cavernoasă și este mușcată de un șarpe veninos. Cu toate că Rooster o va duce la un medic, va fi prea târziu atât pentru poneiul ei pe nume Negruț (care își va da viața pentru ca Mattie să supraviețuiască), cât și pentru brațul ei care este amputat de doctorul Medill.

Tema dreptății prin răzbunare este dublată de tema justiției ca datorie. Unul dintre bărbații pe care Mattie îi cunoaște de-a lungul călătoriei ei este un om pe nume LaBoeuf, un ranger texan, care este la rândul său pe urmele lui Chaney, pe care îl cunoaște sub numele de Chelmsford. Acest bărbat îl vrea în viață pe tâlhar pentru a-l pedepsi pentru că a ucis un senator texan, însă Mattie nu vrea decât să îl aducă pe Chaney la Fort Smith pentru a-l pedepsi pentru uciderea tatălui ei. Spre deosebire de Mattie, LaBoeuf vrea să acționeze conform legii și îi cere ajutorul lui Cogburn deoarece are nevoie de cineva care cunoaște teritoriul, venind cu planul său propriu: texanul este dispus să împartă recompensa cu Rooster. Și chiar renunță la aceasta când este nevoit să o ajute pe Mattie care și-ar putea pierde viața.

Romanul ne prezintă și eroi care sunt motivați de dreptate ca atare și nu de dreptate ca un câștig personal. Unul dintre aceștia este Reuben Rooster Cogburn care este dispus să acționeze în afara legii dacă astfel protejează societatea și pe cei cărora li s-a făcut rău. Mattie îl întâlnește pe Rooster la un proces în care este martor, aceasta descriindu-l astfel: „am fost surprinsă când un gașper bătrân și fără un ochi, clădit asemenea lui Grover Cleveland, s-a ridicat și a depus jurământul. Am zis «bătrân». Avea vreo patruzeci de ani. Scândurile podelei pârâiau sub greutatea lui. Purta un costum negru prăfuit și, când s-a așezat din nou, i-am văzut insigna prinsă la vestă. Un disc micuț de argint, cu o stea pe el. Chiar și mustața o avea ca a lui Cleveland.” (p. 28-29). La acel proces avocatul apărării vrea să demonstreze că Wharton (inculpatul) era nevinovat, deoarece Rooster mai avusese niște întâlniri anterioare cu familia Wharton, ucigând trei dintre frații inculpatului. Indiferent de categorisirea pe care o primesc acțiunile sale, Rooster este omul care știe că societății îi este mai bine fără băieții răi și este dispus să fie văzut prost de către cei din jur. Mai mult, lui Cogburn chiar îi pare rău că nu l-a ucis și pe Odus Wharton, după cum reiese dintr-un dialog purtat cu Mattie. Un alt element caracteristic al șerifului federal este acela că Rooster este dispus să pedepsească dacă astfel îi ajută pe cei care au nevoie și se încăpățânează să nu facă lucrurile ca la carte când dau peste oamenii lui Ned Pepper. Dacă LaBoeuf îi propune să îi separe pe Quincy și pe Moon, Rooster îi ține în aceeași cameră și situația degenerează când Moon este aproape gata să se confeseze șerifului, însă este ucis de Quincy care nu este de acord cu o asemenea trădare. Rooster plătește prețul, fiind nevoit să îl omoare la rândul lui pe Quincy. Metodele agresive ale lui Rooster sunt cele care îi aduc și critici, iar mai târziu șeriful este nevoit să renunțe la insigna sa.

Portis ne spune prin opera sa că e un preț de plătit indiferent de modalitatea prin care eroii caută justiția. Cele trei personaje principale ale romanului Adevăratul curaj au motivații diferite când vine vorba de dreptate. Mattie Ross este motivată de răzbunare, însă pierde un braț, un ponei și chiar propria inocență pentru a-l ucide pe Tom Chaney. LaBoeuf este un justițiar care prin dreptate își câștigă existența, dar care va renunța la câștigul personal odată ce se va atașa emoțional de Mattie și de Rooster. Iar Rooster merge pe căi neortodoxe pentru justiție, ceea ce îl va costa insigna și modul său de viață.

Parcurgând Adevăratul curaj, cititorul are ocazia să afle ce e curajul. Privit din perspectiva lui Mattie, se poate spune că este vorba de vitejie și de determinarea arătată pentru a obține răzbunarea. Dar nu este numai atât. Portis ne arată că adevăratul curaj este o cerință necesară pentru ca dreptatea să fie obținută.

Clădit mai ales prin intermediul dialogurilor, romanul Adevăratul curaj este un western clasic căruia i se pot aduce câteva comentarii nefavorabile. În primul rând anumite secvențe sunt povestite, ceea ce reduce din suspansul operei chiar și în puncte cheie cum ar fi scena în care Mattie cade în groapa cu șerpi. Apoi istoriile din spatele personajelor nu sunt suficient conturate pentru a face eroii suficient de credibili, iar o poveste în care personajele nu au un fundal puternic pierde din impactul asupra cititorului. Mai mult, descrierile aproape că lipsesc, astfel că peisajul în care se desfășoară acțiunea este mai mult un cadru, decât o lume vie. Totuși, la nivelul stilului, Portis merge pe calea simplității, perfect aleasă pentru povestea pe care o redă.

Ecranizări cinematografice

În 1969, romanul a fost adaptat de scenarista Marguerite Roberts pentru filmul western Adevăratul curaj regizat de Henry Hathaway cu Kim Darby în rolul lui Mattie Ross și John Wayne în rolul lui Rooster Cogburn, rol pentru care John Wayne a luat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor. Această peliculă a fost urmată de o continuare intitulată Rooster Cogburn, după un scenariu original, avându-i în rolurile principale pe John Wayne și Katharine Hepburn, care joacă o fată bătrână pe nume Eula Goodnight, ce face echipă cu șeriful federal. Filmul n-a fost bine receptat, fiind considerat o combinație slabă între Adevăratul curaj și Regina africană.

  Un film pentru televiziune intitulat Adevăratul curaj: o nouă aventură (tr.m.) a avut premiera în 1978. Acesta îi avea în rolurile principale pe Warren Oates și pe Lisa Pelikan în rolurile lui Rooster Cogburn, respectiv Mattie Ross.

În 2010, Joel și Ethan Coen au regizat un western excelent după romanul lui Portis, un film care nu s-a dorit în nici un moment un remake al filmului din 1969. La fel ca în opera literară clasică, acțiunea filmului este narată de Mattie Ross, o fată bătrână care povestește aventura vieții ei. În 1878, la treisprezece ani după războiul civil, ea vrea să își răzbune tatăl și se însoțește cu Rooster Cogburn, jucat excelent de Jeff Bridges.

Spre deosebire de pelicula cu John Wayne, frații Coen pun accentul central pe Mattie, interpretată de Hailee Steinfeld, care face un rol bun, jucând o fată de fermier dură cu un puternic simț al datoriei. Sinceritatea ei este subliniată de modul în care este aranjată: poartă codițe împletite și are sprâncene stufoase.

Filmul urmează strict firul epic al romanului, astfel că scena de deschidere ne poartă în fața unei case aflate în semiîntuneric unde un bărbat zace mort. Pe acest fundal fata de doar paisprezece ani își declară dorința de răzbunare, iar astfel are loc introducerea lui Mattie ca narator, pentru ca apoi să fie spectator la o triplă spânzurare în Fort Smith. Primii doi condamnați își spun monologurile de adio, în timp ce indianul este întrerupt, având loc o subliniere a umorului, a realismului și a comentariilor brutale asupra societății pe care le vom regăsi de-a lungul peliculei.

Fort Smith nu este un loc primitor. Antreprenorul de pompe funebre care a pregătit corpul tatălui fetei, proprietara hotelului unde se va caza Mattie și un om de afaceri cu care trebuie să încheie un aranjament încearcă să profite de pe urma lui Mattie, dar vor afla fiecare că fata nu este așa naivă cum pare. Și relația cu Cogburn va începe într-un mod similar: Mattie i se va adresa acestuia în fața unei latrine, iar apoi îl va căuta la tribunal pentru a-i cere ajutorul.

Toate aceste scene sunt marcate de imagini fotografice excelente. Camera de judecată este populată de bărbați cu sacouri închise la culoare, subliniind emergența clasei mijlocii. Acest loc contrastează cu teritoriul indian, un loc al fricii și libertății în care Mattie își va trăi aventura alături de Cogburn și rangerul texan LaBoeuf (interpretat de Matt Damon, care face un rol slab).

Cât privește personajele, acestea sunt extrem de diferite. Rooster este un om egocentric și duplicitar. LaBoeuf este un om al justiției care a servit Virginia în război. Ce îi aseamănă este faptul că amândoi își fac datoria pentru bani. Pe de altă parte, Mattie nu este prototipul femeii pe care o regăsim în westernurile clasice, ea fiind determinată și dedicată dorinței ei de răzbunare.

Adevăratul curaj este un film sumbru, la fel ca iarna de-a lungul căreia se desfășoară acțiunea, muzica fiind pastorală. Personajele negative sunt viu colorate, iar finalul din 1903 conduce pelicula către o concluzie satisfăcătoare: răzbunarea are și ea prețul ei.

 

Despre scriitoare:

 

 

ALEXANDRA MEDARU (n. 1988; București) este scriitoare de literatură fantastică și realistă (proză, dramă, poezie), critic literar și editor, fiind colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia unde conduce două rubrici, Arena culturală: cartea și filmul (în calitate de critic literar) și Lecturi potrivite / recomandate de Alexandra (în calitate de editor).

A publicat un volum liric, Demoni și demiurgi (Editura EIKON, 2017), poezie în volumul Tramvaiul Poeziei (Editura Paralela 45, 2019) și proză în antologiile Eroi fără voie (Ed. Millennium Books, 2015) și Centenarium StrING (Editura Tornada, 2018).

Are apariții de poezie, proză, studii critice, editoriale în publicațiile Apostrof, EgoPHobia, Revista de suspans, Revista de povestiri, Argos, eCreator.ro, Parnas XXI, Postmodern, Puterea – Cotidian Național, Select News și pe platforma Queero. Amintim câteva lucrări semnificative: Păcatul (2013), Întâlnire cu un bărbat, un satir și un motan (2016), Gomes Leal – poet al Satanei sau al lui Hristos? (2016), A fi sau a nu fi scriitor… (2017), Ființele nopții din urmă (2017), Marea unire și cultura veșnicei influențe (2018) sau Henrik Ibsen – “Peer Gynt” (2019).

În 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired – Concurs de idei, secțiunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contrabandă-n alb și negru.

Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.