Mic tratat de intimitate neîntreruptă

de Patrick Călinescu

 

Salata verde plesnea în bol.
 

Crăpa de crudă ce era în bol.
 

Billu doar ce-o aşezase frumos pe masă. Dar nu pentru mâncat. Soarele pica direct pe ea şi-i transparentiza interiorul de frunze proaspete. În ochii lui, Billu pierduse s-o mai vadă ţinându-i de foame; ci, în privirea lui umflată şi crescută, fiindu-i de cu totul altceva.
 

Nu se mai uită mult la ea cum străluceşte, aşa, în mijlocul mesei şi al soarelui. Deja pe chip i se citea mulţumirea sufletească şi, fiindcă părea să nu mai aibă timp de ea, o schimbă repede cu o fizionomie abia mai potrivită cu gândurile ce-i ieşeau în basorelief sub frunte.
 

Ştia că este absolut singur acasă. Pe iubita lui o trimisese mai devreme în oraş cu treabă. Să-i ridice pachetul de la poştă – aproape un ceas –; să-i cumpere o cravată asortată – mai bine de-o oră –; să bea o cafea cu prietenele la o terasă – poate chiar o jumătate de zi –; în total, îşi asigurase cel puţin până diseară timp să nu-l deranjeze nimeni.
 

Nu mai era foarte sigur dacă încuiase şi uşa de la intrare, căci îi trebuia intimitate neîntreruptă, dar ştia că, din principiu, el n-o lăsa niciodată descuiată. Credea, la fel, în lipsa absolută de excepţii a tabieturilor sale. Totuşi, pentru că nu era una obişnuită ocazia de faţă, îşi luase şi alte măsuri de precauţie: fiindcă uşa de la bucătărie nu avea cheie, o blocă frumos cu un scaun al cărui spătar, lustruit de atâtea lăsări pe verticalitatea lui, îl propti în toată orizontalitatea subţire a clanţei de oţel inoxidabil. În plus, ca să se închidă şi în el, nu doar în bucătărie, alese şi un cântec liniştitor pe care-l urcă, prin căşti, direct în urechi.
 

Ticăindu-i muzica în cap, iar ochii-i, siluiţi afară din găvane, înţepându-i masa şi soarele deopotrivă, Billu, încruntat peste salata verde, se pregătea să extenueze complet intimitatea lui neîntreruptă de nimic.
 

Se dădu câţiva paşi în spate pentru o mai bună perspectivă. Privi cu superioritate în faţă perspectiva astfel substanţial îmbunătăţită.
 

Apoi, sacadat, automat, derutat, trase pantalonii în jos de pe el. Lor zvârliţi în vine le urmară şi chiloţii.
 

Acum, afectat, automat, degajat, se descotorosi şi de pantalonii care-l pironiseră în picioare, şi de chiloţii în care se blocase până la genunchi.
 

Apoi, în fundul gol şi lucind diform în spătarul căruia scaunul îi întărea şi mai straşnic menirea prezentă, Billu contempla toate posibilităţile de înfăptuire ale intimităţii lui neîntrerupte. Selectând-o pe cea mai bună, pe celelalte nu le mai luă deloc în serios.
 

Acum, se apropie de masă, dar observă că între el şi ea se băgă o diferenţă de înălţime. Ca să remedieze situaţia, înţelese imediat că o alta trebuia să fie sacrificată. Nu avu încotro şi deblocă, de scaun, uşa. Îşi asumă, cu privirea dezumflată şi descrescută, riscul de întrerupere care îi păştea, în fiecare moment, intimitatea. Luă scaunul şi-l puse frumos lângă masă, dar fără să-l şi tragă sub ea. Îl va folosi pentru a înlătura, dintre ei, şi cea din urmă diferenţă de înălţime.
 

Apoi, gol şi tare, deşirându-şi ochii împreunaţi într-o privire de ansamblu, Billu înaintă câţiva paşi întru o perspectivă mai îndeaproape mărunţită în detalii. Cercetă pe sărite perspectiva redusă astfel aproape la un singur lucru. Salata verde crescuse drept în mijlocul mesei şi al soarelui. Părea mai umflată şi mai crescută şi decât ochii lui deja crescuţi şi umflaţi de intimitate neîntreruptă.
 

Acum, Billu se lipi complet de cantul rece al mesei. Se urcase şi pe scaunul de al cărui spătar încerca din toate puterile să se ferească. Îngenunche pe el, dar călcâiele, oricât s-a străduit, tot atinseră, cu vârfurile rotundurilor, furnirul ce urca pe întreg spătarul în al cărui scaun se instalase pentru declanşarea neîntârziată a intimităţii lui neîntrerupte.
 

Apoi, gol şi tare, chircindu-se în coatele proptite în pulpele întinse bine peste gambe, Billu dezechilibră toată simetria lui corporală. O mână rămase în continuare tensionată în cotul proptit în pulpele bine întinse peste gambe, dar cealaltă, într-adevăr, ieşi din intrândul cotului proptit în pulpele bine întinse peste gambe şi prinse a se mişca în unghiurile diferite pe care împlinirea intimităţii lui neîntrerupte o presupunea.
 

Acum, după trecerea în revistă a atâtor diferite variante geometrice ale mâinii consumând neîntrerupta lui intimitate, Billu, adâncit în spasme şi-n cârcei, se lepădă în sfârşit temeinic în verdele pârâind de crud ce era al salatei din bolul încleştat în mijlocul mesei şi al soarelui.

Mic tratat de intimitate neîntreruptă
Scroll to top