libris.ro

O abordare transdisciplinară a analizei discursului poetic la nivel liceal

[Adina-Voica Sorohan, Textul liric: abordare transdisciplinară (nivel liceal), prefaţă de Gheorghe A. Stroia, Colecţia „Erudit”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2011]

de Petrişor Militaru

 

Pasiunea pentru literatură, mai precis pentru poezie în cazul de faţă, poate avea uneori rezultate imprevizibile, în sensul că prezentul demers didactic elimină rutina din actul de predare a literaturii şi generează o nouă perspectivă asupra înţelegerii poeziei cu ajutorul unor punţi de tip transdisciplinar ce fac să se intersecteze domenii diferite ca literatura, critica literară, mitologia, filosofia, artele plastice şi muzica în cadrul procesului hermeneutic de decodificare şi înţelegere a unui poem. Profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Lucian Blaga” din Sebeş (judeţul Alba) şi doctorandă în filologie cu o teză despre imaginarul poetic al lui Nichita Stănescu sub îndrumarea prof.univ.dr. Mircea Braga, Adina-Voica Sorohan îşi propune să ofere o lucrare utilă atât profesorilor, cât şi liceenilor ţinând cont de noile măsuri curriculare şi raportându-se la operele scriitorilor canonici prevăzuţi în programele şcolare.
 

Cartea, structurată în patru părţi, este o culegere de teste ce au în centru poeţi români canonici studiaţi de liceeni la clasă. În prima parte, autoarea ne propune cinci teste bazate pe poeme de Vasile Alecsandri (Flori de nufăr), Mihai Eminescu (La steaua…), George Bacovia (Sine die), Ion Barbu (Încheiere) şi Nichita Stănescu (Lecţia despre cerc), fiecare test fiind însoţit de cinci cerinţe ce îl direcţionează pe elev spre o rezolvare de tip transdisciplinar a acestora. De exemplu, demersul hermeneutic al poemului Flori de nufăr de Vasile Alecsandri face referire la domenii conexe literaturii ca mitologia comparată (motivul ielelor), simbolologia şi orietalistica (simbolul lotusului), câmpurile semantice (contingent vs. transcendent) raportate la axa paradigmatică şi axa sintagmatică specifice oricărui sistem lingvistic sau transpunerea scenică a discursului liric folosindu-se de segmente muzicale compatibile cu configuraţia tematică a poemului cum ar fi Jocul ielelor (Elfenspiel, 1841) de Franz Adolf Berwald sau liedul Regele ielelor (Der Erlkönig, 1815) de Franz Peter Schubert inspirat de balada omonimă a lui Johann Wolfgang Goethe. În cea de-a doua parte a cărţii, Adina Sorohan ne oferă ample variante de răspunsuri la cele cinci teste propuse anterior, analize pe text ce respectă punct cu punct cerinţele din prima parte şi pot fi luate ca model pentru a vedea cum se poate realiza concret o abordare transdisciplinară a unui text ce aparţine genului liric. Partea a treia a acestui volum cuprinde o serie de cincisprezece poeme – Odă-în metru antic de Mihai Eminescu, Plumb de George Bacovia, Autoportret de Lucian Blaga, Marile tăceri de Tudor Arghezi, Margini de seară de Ion Barbu, A unsprezecea elegie (fragment) de Nichita Stănescu, Molecule de calciu de Ana Blandiana, Un dor fără saţiu de Emil Botta, Ecuatorul şi polii de Marin Sorescu, Lecţie inutilă de logică de Octavian Paler, aşa cum în mări de Teodor Dună, Peştera de Ruxandra Cesereanu, poezia e altceva? de Mircea Ivănescu, Sarea pe limbă de Nora Iuga şi Levantul (fragmente) de Mircea Cărtărescu –, fiecare dintre aceste texte beneficiind de cerinţe ce îl direcţionează pe cititor spre aprofundarea textului pus în discuţie şi de o bibliografie adecvată cerinţelor respective. Cea de-a patra parte a lucrării pune în valoare latura creativă şi interactivă a unei aplicării transdisciplinarităţii, printr-o serie de patru ateliere de creaţie, centrate în jurul diferitelor legături de pe mai multe niveluri care se pot stabili între poezie şi pictură (primul atelier punând în oglindă lirica blagiană şi pictura lui Octavio Ocampo) sau între motivul muzicii sferelor şi proiectul de muzică ambientală amerindiană cunoscut sub numele de Sacred Spirit ce este realizat de Claus Zundel, Ralf Hamm şi Markus Staab (al doilea atelier). Aceste ateliere se adresează unei clase împărţite în patru grupuri, fiecare dintre ele având cerinţe precise şi indicaţii de tip bibliografic sau web-bibliografic. Următorul atelier valorifică potenţialul ludic al literaturii prin construirea de lipograme de către primul grup de elevi plecând de la poemul Lună în câmp de Nichita Stănescu, prin experimentarea tehnicii bulgărelui de zăpadă pentru a crea un text original de cel de-al doilea grup, prin aplicarea tehnicii S+7 pornind de la un fragment din volumul Orbitor. Corpul de Mircea Cărtărescu pentru cel de-al treilea grup de elevi şi prin metoda Literaturii Semi-Definiţionale pornind de la Demonism de Mihai Eminescu pentru cel de-al patrulea grup de elevi. Apoi, cel de-al patrulea atelier este dedicat receptării genului liric cu ajutorul celor cinci simţuri.
 

Actualitatea cărţii Adinei Sorohan este întărită, pe de o parte, de rezultatele excepţionale de la clasă (fiind singura profesoară din judeţul Alba, al cărei elev a obţinut nota 10 la proba de limba română) ce sunt cea mai clară dovadă a faptului că această culegere de teste poate fi un ghid valoros în pregătirea examenului de bacalaureat. Pe de altă parte, în momentul în care înţelegem că ne aflăm în plină cosmodernitate (după 1990, „norma logică devine relaţionalitatea în perspectiva globală”, afirmă Christian Moraru, în recenta sa carte Cosmodernism. American Narrative, Late Globalization, and the New Cultural Imaginary) ne putem da seama că procesul de predare-învăţare bazat pe principiul rizomatic (al conexiunilor dintre discipline, al conştientizării elementelor eterogene care alcătuiesc întregul unei discipline şi al perspectivelor multiple ce caracterizează diferitele nivele ale realităţii discursive/ poetice în raport cu nivelele realităţii psihice a cititorului) aşa cum este aplicat în prezenta carte devine fundamental pentru învăţământul contemporan după cum subliniază însuşi Basarab Nicolescu: „Cartea este în acelaşi timp simplă şi foarte profundă. Adina Sorohan a înţeles cosomodernitatea pe deplin. Cât mai există asemenea profesori de liceu, învăţământul românesc va fi salvat.”

libris.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *