Reevaluarea Primitivismului

de Adrian Grauenfels

 

Interesul crescând pentru exotic şi dorinţa pentru “altceva” pretinde să exprime o nouă pluralitate în cultura noastră post modernistă.

Totuşi, manifestarea unui interes ciclic a lumii noastre “civilizate” pentru “Lumea a treia” este discutabilă. Lumea a treia a fost mereu manipulată ca o sursă de puritate şi imaginativ primitiv. Postmodernismul ca şi modernismul care l-a precedat au generat teorii despre societatea de consum universală iar noţiuni ca de exemplu mass media, economie globală şi postmodernism nu au conferit lumii a treia decât rolul unui tăcut observator.

Ramon Lull (*) încearcă să stabilească norme estetice valabile şi azi:

… Răul nu poate exista la infinit

… O fantomă este o construcţie abstractă a imaginaţiei

… Signifiantă este revelaţia unor secrete ascunse de semne.

… Frumuseţea este o stare primită prin vedere, auz, prin imaginaţie, prin concepţie sau prin delectare.

… Noutatea este metoda prin care subiectul se obişnuieşte la noi obiceiuri.

… Umbra este obiceiul de a pierde lumina.

… Percepţia este a tinde spre Infinit, înţelegând Finitul.

Şi de fapt “celălalt” nu e neapărat Indian, African sau Oceanic, poate fi American, German sau Britanic. Suntem subiecte şi privitori în acelaşi timp al “exoticului” supus curiozităţii sau fascinaţiei. În sens invers, termenul este o metaforă opusă semnificaţiei, o revoltă a Lumii a Treia tratată ca un obiect al dorinţei de exotic, care anulează primitivismul, de facto.

Pe când flecăreala despre modernism a fost monopolizată de către Vest, Lumea a Treia nu şi-a exprimat drepturile asupra exploatării sale şi a falselor interpretări. Conflictul dintre arhaic şi cultura locală contaminată de derivatele modernismului nu a fost percepută de Lumea a treia ca fiind un nefinisat proiect Habermasian(**) ci mai mult ca o posibilă ficţiune ştiinţifică, futuristă , deplasată geografic şi cultural.

Pluralismul postmodern rămâne o teorie opulentă , protejată de succesul economic capitalist şi de democraţiile Vestice. În acest timp Lumea a treia este catalogată ca o societate postmodernistă fără de modernism. Într-o Europa fascinată de exotism sesizăm explorarea unui europeanism de sine, eliberat de “vina” modernismului. Poziţia celor de dreapta diferă de postmodernii de stânga care caută autenticitate în “Celălt” ca o nouă şansă în a consolida pluralismul. Unii au numit această poziţie Neo Liberalism. Pretenţiile naţionale pentru o cultură autentică separată de circumstanţe geopolitice şi ermetică diferenţelor socioeconomice duc la dezastru, tragedie şi inferioritatea “celorlalţi”. Astfel se elimină posibilitatea oricărui progres.

Mişcarea centrului spre periferie impune o nouă cartografie a lumii. Pe această hartă Lumea a treia va apare nu ca un “primitiv autentic” ci ca un nou model înhămat la emancipare socială.


Note

(*) Ramon Lull – scriitor , poet, teolog, mistician, matematician, logician, martir, Palma de Majorca circa 1300AD .

(**) Jurgen Habermas – Filosof şi sociolog german care contestă Marxismul promovând compromisul dintre clase, neutralizarea antagonismelor printr-o comunicaţie raţională, susţinută permanent până la lichidarea ideologiei. El crede în reformism, într-un stat burghez guvernat de legi, de emancipaţie, egalitate şi modernitate.

1 Comments

  1. Pingback: www.egophobia.ro EgoPHobia #35 / sumar

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *