Literatura ştiinţifico-fantastică americană în România: Ray Bradbury – „Fahrenheit 451”

[traducere: Petre Solomon, Ed. Paladin, 2013]
(ghidul cititorului de fantastic [3])

de Oliviu Crâznic
 
click here for the English version

Ray Bradbury (1920-2012… o altă imensă, recentă pierdere pentru cultură) este privit ca unul dintre cei mai mari scriitori americani ai secolului al XX-lea. A scris literatură ştiinţifico-fantastică, literatură „fantasy”, literatură „de groază” sau „de mistere”, ba chiar literatură gotică: studiile de critică, istorie şi teorie literară amintesc The Fog Horn ca pe o operă emblematică în privinţa curentului creat de H. Walpole, relevând totodată legătura profundă dintre Bradbury şi scriitorii gotici ai secolului al XIX-lea (legătură poate nu întâmplătoare, dacă ţinem cont de faptul că Ray Bradbury este un descendent al lui Mary Bradbury, condamnată la moarte pentru vrăjitorie şi transformare în animal, în 1692, în Salem – sentinţa nu a fost însă pusă în aplicare); Bradbury însuşi s-a declarat discipol al lui E.A. Poe. (Notă: dispute teoretice vor exista întotdeauna, dar, în ceea ce mă priveşte, consider suficient a invoca, împotriva ideii conform căreia goticul este un curent de mult „mort”, monumentalele studii ale prof. dr. J.E. Hogle – Harvard University, University of Arizona, colaborator al altor numeroase universităţi de prestigiu precum Oxford şi Cambridge, Fields of Specialization: Literary Theory and Criticism/The Gothic –, studii conform cărora curentul gotic şi-a continuat, neabătut, drumul sinuos, până în zilele noastre, cu ajutorul unor nume ilustre, de la E.A. Poe la J.C. Oates.)

În România anului 2013, îl „întâlnim” pe Ray Bradbury la Editura Paladin, în cadrul colecţiei coordonate de către Michael Haulică, în seria Science Fiction Masters, şi în senzaţionala traducere a lui Petre Solomon (una dintre cele mai bune traduceri pe care le-am citit vreodată – textul curge absolut superb). Romanul ales pentru deschiderea seriei de opere purtând semnătura „Ray Bradbury” este nemuritorul Fahrenheit 451, o distopie de acelaşi nivel cu 1984 (G. Orwell) şi Minunata lume nouă (A. Huxley). Subiectul cărţii este centrat asupra unui pompier dintr-o societate viitoare opresivă, societate în care respectiva meserie nu are drept obiectiv stingerea incendiilor, ci, dimpotrivă, arderea cărţilor şi a caselor în care cărţile sunt ascunse de către „disidenţi”. Întâlnirea mai mult sau mai puţin întâmplătoare cu o fată interesată de o viaţă reală – şi nu de slujirea robotică a societăţii în care trăieşte – declanşează în erou sentimente contradictorii, care ajung în cele din urmă să îl plaseze de cealaltă parte a taberei, cu toate riscurile de rigoare (remarcabile, din punctul de vedere al tensiunii, sunt momentele în care personajul principal schimbă idei cu al său căpitan, dar şi cele în care este vânat de „Câine”).

Pe lângă stilul de-a dreptul „clasic” în care găsim redată povestea, remarcăm precizia manifestată de Bradbury în ceea ce priveşte anticiparea multor aspecte – materiale şi spirituale – care caracterizează societatea de astăzi: distrugerea personalităţii, a individualităţii, cu ajutorul informaţiei haotice şi, totodată, controlate (cu rolul aferent jucat de către mass-media în acest proces), uşurinţa cu care „drepturile minorităţilor” se pot transforma în „dictatura minorităţilor”, dar şi elemente concrete legate de viaţa de zi cu zi, spre exemplu uriaşele televizoare cu ecran plat, inexistente la momentul scrierii cărţii dar comune acum (ca să dăm doar câteva exemple).

Fahrenheit 451 a fost ecranizat în 1966 de către Francois Truffaut (în rolurile principale, Oskar Werner şi Julie Christie). Martin Scorsese a apreciat ecranizarea, iar Ray Bradbury însuşi a declarat că este mulţumit de rezultat, chiar dacă nu pe deplin. Un motiv în plus pentru cititorul dornic că achiziţioneze acest volum, care nu dezamăgeşte din nici un punct de vedere. Şi poate nu ar fi o idee rea ca Editura Paladin să ne bucure în viitorul apropiat şi cu „volumul-tovarăş” al capodoperei lui Bradbury, şi anume A Pleasure to Burn, de acelaşi autor: o colecţie de povestiri legată, într-o oarecare măsură, de universul Fahrenheit.