Florin Pîtea: “Cartea cu scoarțe de argint, ferecate” [Vol. I: Delirul încapsulat]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

 

Florin [Corneliu] Pîtea (n. 1971) este scriitor (Necropolis, 2001; An/Organic, 2004; Gangland, 2006; Anul terminal, 2012) multipremiat („ARSFan”, „Vladimir Colin” etc.), critic literar (An Introduction to 20th Century British and American Fiction, 2008; Art Wasn’t Quite Crime – the Context, Themes and Consequences of (Post)Cyberpunk Fiction, 2010; O introducere în opera lui Liviu Radu, 2014), traducător, realizator de emisiuni TV (Deschide cartea!, în colaborare cu Alexandru Mironov; Ce citim astăzi?), publicist și, nu în ultimul rând, lector universitar, doctor „summa cum laude” în filologie engleză.

Raportat la teoria literară, Cartea cu scoarțe de argint, ferecate (Vol. I: Delirul încapsulat – Ed. Crux Publishing, 2015) aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar eclectist, categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a romanului episodic neofantastic, subspeciei literare a neofantasticului histrionic [industrial].

Din perspectiva literaturii comparate, romanul poate fi asociat, în primul rând, ciclului romanesc Lumea Disc (Discworld; Terry Pratchett, 1983-2015), dar și unor opere precum Operațiunea Haos (Operation Chaos; Poul Anderson, 1971) ori Inspectorul Bott intră în acțiune (Eduard Jurist, 1976 – în antologia O falie în timp. Pagini de anticipație românească prezentate de Ion Hobana), sau chiar precum trilogia romanescă Taravik (Liviu Radu, 2012-2014).

Titlul operei se referă la un tom straniu, care pare a avea viață și conștiință proprii, și între paginile căruia se vor regăsi întâmplările interconectate care constituie, în fapt, episoadele romanului propriu-zis (dintre acestea, Colierul reprezentând, fără dubiu, piesa de rezistență). Titlul volumului este dat de o armă secretă, destinată a destabiliza o întreagă societate și utilizată în episodul intitulat În serviciul Maiestății Sale Imperiale.

Din punct de vedere al subiectului, Delirul încapsulat urmărește revoluția industrială (până la telefonia-mobilă și iluminatul public, trecând prin aventuri fantastice – amuzante, burlești, absurde sau, în unele cazuri, tragicomice, nu lipsite de seriozitatea suspansului ori a satirei sociale – care implică experimente științifice spectaculoase, spionaj, „îngeri de zăpadă”, inițieri, răpiri, lovituri de stat și asedii) într-o societate de tip victorian, populată, însă, de personaje care mai de care mai hazlii, mai interesante sau mai bizare (caracterizate, aproape exclusiv, indirect ori prin referință culturală), parodiind figuri și evenimente istorice ori creații artistice. Cititorul îi va întâlni, astfel, în paginile cărții, printre alții, pe: agentul secret Bon d`Age, scriitorul Philip K. Dickens, Fram, ursul bipolar, psihanalistul Sigmund Fraud, frații Marx și Engels, generalul Motors, căpitanul Nema, doctorul Victor Rammstein, creația acestuia – mecanoida Fecioară de Fier Forjat și colegul acestuia – bătrânul doctor Young, frizerii Rasputin, Tunsputin și Frezatputin, filosoful Sokreztu, onorabilii luptători feudali Tatae-sana și Minoru-sana, contele de Tuna-Sandwich.

Printre temele abordate de autor, se regăsesc moștenirea culturală și trecutul istoric, progresul tehnologic și tarele societății. În ceea ce privește motivele literare, pot fi identificate, în Delirul încapsulat, motivul revoluției industriale, al savantului excentric și al experimentelor controversate, al creației, al vieții artificiale, al căutării umanității și al înfrângerii morții, al maestrului și al ucenicului, al războinicului onorabil, al conspirației și al societății secrete, al cărții misterioase etc. Un laitmotiv care relevă esența operei: personajele zâmbesc des pe sub mustață, chiar și când nu au așa ceva.

Printre altele, opera are menirea de a reaminti cititorului cultura și istoria bogate pe care este bine să le cunoască și de care este bine să se bucure, precum și năzuința înnăscută a omului de a evolua, împreună cu societatea civilizată la clădirea căreia participă.

Atmosfera romanului este, în cea mai mare parte, relaxată, iar tonul auctorial – ludic, condescendent, fals solemn și fals formal, uneori ironic.

Florin Pîtea utilizează tehnici narative precum tehnica povestirii în ramă (în primul rând), dar și a colajului, a incipitului „ex abrupto” și a desinitului-dezvăluire, a narațiunii cronologice, a înlănțuirii, a narațiunii ulterioare, a narării prin reprezentare. Stilul narativ este direct, iar perspectiva narativă – extradiegetică, omniscientă, obiectivă, cu focalizare zero.

Registrul lingvistic este cult (remarcabil de bogat în jocuri de cuvinte incluzând referințe istorico-culturale, dar și în neologisme și termeni tehnico-științifici), foarte rar utilizându-se și registrul lingvistic popular, argotic, chiar trivial (mascat).

Referitor la editarea tomului, se cuvin a fi menționate redactarea și tehnoredactarea îngrijite, tipărirea acestuia pe hârtie albă, de calitate superioară, rezistentă în timp, și coperta plastifiată lucios, cu ilustrație atrăgătoare.

În concluzie, romanul episodic Cartea cu scoarțe de argint, ferecate (Vol. I: Delirul încapsulat) se adresează cititorilor de toate vârstele, care vor să se destindă și să se amuze în compania unor importante repere istorico-culturale, cu mențiunea că nivelul de apreciere a lecturii va varia semnificativ de la cititor la cititor, în funcție de diverși factori, mai mult sau mai puțin subiectivi: nivelul de cultură generală și nivelul de cunoaștere a limbii engleze (destule jocuri de cuvinte din cuprinsul operei având la bază premisa cunoașterii limbii engleze de către destinatarii textului) ale fiecărui cititor în parte, tipul de comic preferat de aceștia ș.a.m.d.

*

Despre autorul rubricii:

 OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, profesor evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, profesor gr. I Limba și literatura română) este scriitor de literatură fantastică, critic literar şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi, Ian R. MacLeod) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, George MacDonald, Guy de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse cărți și reviste de specialitate: în volumul Alte cronici de familie (secțiunea Domnul Gothic), semnat de M. Opriță (Cavaler al ordinului „Meritul Cultural”, oferit de Președintele României), în Caietele Echinox (revistă tipărită apărută sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul semnat de dr. în filologie M.-A. Aldea – Sfârșitul care începe) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice „Imagicopter: The Author/Artist Cooperative”. În România, este invitat anual să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a „Festivalului Internațional de Literatură de la București” și, în calitate de invitat special, la ed. a IV-a a Târgului de carte SF & Fantasy „Final Frontier”. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate, realizate de Al. Mironov (scriitor, jurnalist, fost ministru al tineretului și sportului etc.) și lect. univ. dr. F. Pîtea (scriitor, critic literar), sau radiofonice, realizate de regretatul Șt. Ghidoveanu (Radio România Cultural). A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul Hunting Vampires al serialului Expedition Unknown, realizat de Travel Channel.

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”

[Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012]

Florin Pîtea: “Cartea cu scoarțe de argint, ferecate” [Vol. I: Delirul încapsulat]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll to top