de Marius Surleac
O cameră mare, 2 beţe de chibrit, 1 bec care pâlpâie, 3 persoane: 1 băiat şi 2 fete, o sticlă de apă, 2 sticle de whisky, un geam deschis, un termometru, 6 sfârcuri: 2 mai mici, 2 mai mari şi 2 uriaşe. 4 picioare din când în când, 1 chibrit se aprinde, becul luminează o senzaţie de mişcare, mulţimi de gemete: de frig, de plăcere, de durere, de moarte; o sticlă de whisky adulmecă papilele gustative ale unei femei voluptoase. A doua, ţipă în melancolie plăcerea amorului! De frig, mai rămân picioare de omidă înţepenite în marmura albastră a podelei. Termometrul pare să simtă o concentraţie de atomi – oscilându-şi volumul. Se ştie că sub o anumită temperatură, sângele nu mai circulă prin vene, vâscozitatea se măreşte … la fel şi coeficientul de fricţiune!
A doua sticlă de whisky, 3 buze pe capătul îngust se întrec spre pieire.
Mulţimi de râsete, etape de extaz, 1 idee de gelozie, prima sticlă de whisky se sparge, din trupul uneia sare sânge în cioburi de sticlă … râsete voluptoase dilatate în idea amăgirii, pe podea sângele se combină cu whisky. 4 picioare şi un cadavru … câteodată 2 picioare şi un cadavru. Whisky-ul curge pe trupuri, dar şi venele-l simt, 2 creiere slabe – unul rece, din cauza vântului ce intră dement pe fereastră.
O idee, a doua sticlă de whisky se sparge, becul pâlpâie a groază, o moarte plăcută şi o femeie voluptoasă care râde. Sânii săi mari cuprind o pictură în sânge. Sticla de apă se sparge de podeaua din marmură roşie, căutând un albastru rece. Chibritul rămas se aprinde şi explodează-n aburi de alcool.
… trei cadavre, 2 creiere reci – unul mai cald, 3 sticle sparte, un termometru rece, 6 sfârcuri la fel, un bec spart.
O cameră mare, neagră, rece şi caldă, roşie şi albastră.
Un ochi, ce priveşte, pe o hârtie … tot ce se întâmplă.
Ǎsta eşti tu!
#
the English version of this text can be read here
Da, sunt eu, dar nu privesc pe hartie. Va veni insa si ziua aceea, pentru ca textul merita. Sau, deja …
Ma bucur ca merita. Cheers!