Vremea fantasticului

(ghidul cititorului de fantastic)

de Oliviu Crâznic
 

 

 
Fără a fi o editură neapărat dedicată fantasticului, Editura Vremea (sub coordonarea respectatei şi apreciatei Silvia Colfescu) publică în mod constant (chiar dacă nu des) opere din aria literaturii ştiinţifico-fantastice, din aria literaturii fantastice propriu-zise şi din aria literaturii „de groază” şi „de mistere” (în special în cadrul colecţiei „Roşu şi negru”, dar nu numai). Mai mult decât atât, atenţia deosebită acordată de editură (din toate punctele de vedere) îngrijirii cărţilor tipărite recomandă produsele apărute sub egida „Vremea” oricărui iubitor de fantastic. În rândurile care urmează, ne vom opri, pentru scurt timp, asupra câtorva titluri care ar putea să îi intereseze pe cititorii prezentei rubrici.

Astfel, se cuvine să începem cu menţionarea volumului Monstrul din prag, semnat de H.P. Lovecraft însuşi, maestrul groazei gotice şi cosmice (apreciat de Joyce Carol Oates drept o influenţă uriaşă asupra literaturii de groază, şi de Stephen King drept cel mai mare scriitor de horror clasic al secolului al XX-lea), un volum care reuneşte cele mai bune titluri lovecraftiene, în – fără îndoială – cea mai bună traducere existentă în acest moment pe piaţa românească de carte (traducere realizată chiar de Silvia Colfescu). Cazul Charles Dexter Ward (miniroman ecranizat ca The Haunted Palace, cu Vincent Price şi Lon Chaney Jr., dar şi ca The Resurrected, cu John Terry şi Chris Sarandon), Şobolanii din ziduri (povestire care a câştigat admiraţia lui Robert E. Howard), Cel ce bântuia prin bezne (povestire care a inspirat forma trofeului „Robert Bloch”) şi Monstrul din prag reprezintă minunăţii întunecate, care cu greu îşi pot găsi rival în întreaga istorie a literaturii universale. „Magie neagră”, „fenomene misterioase”, „acte de vampirism”, „ştiinţă nelegiuită” – toate promisiunile excelentei prezentări a cărţii se materializează pe măsura lecturii.

Onorat să se afle în asemenea companie, subsemnatul consideră potrivit să semnaleze iubitorilor fantasticului gotic propriul său roman, …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul,
publicat alături de volumul-capodoperă mai sus menţionat, în aceeaşi colecţie „Roşu şi negru” – cum nu se poate mai potrivit, considerăm, cu atât mai mult cu cât regretatul Ştefan Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural „Exploratorii lumii de mâine”, compara (în paginile electronice ale revistei Galileo Online) Coşmarul cu realizările lui H.P. Lovecraft… O poveste despre o nuntă stranie într-un castel bântuit de diavol, o poveste despre femei frumoase, despre bărbaţi primejdioşi şi despre mistere fatale, într-o epocă în care valoarea fiecărui om era dată de faptele vieţii sale şi de măreţia (sau micimea…) sufletului său…

Şi, cum în domeniul fantasticului lucrurile tind, magic, „să se lege”, dacă tot am pomenit numele unei personalităţi care, din nefericire, nu se mai află acum printre noi, şi căreia atât noi, cât şi generaţiile viitoare, îi vom simţi mereu lipsa, trebuie să consemnăm printre recomandări antologia Lumi stranii editată de Ştefan Ghidoveanu, specialist recunoscut şi forţă motrice a fantasticului românesc contemporan. Între copertele acesteia (ilustrate de graficianul-vrăjitor Ionuţ Bănuţă), dedicatul antologator a selectat texte reprezentative ale unor nume „grele”, precum George Lazăr, Costi Gurgu, Ciprian Mitoceanu, Cristina Ghidoveanu, Aron Biro, Viorel Pîrligras, Ana-Veronica Mircea, Ştefana Cristina Czeller, Liviu Radu, Eugen Cadaru, Sebastian A. Corn, Florin Pîtea ş.a., spre deliciul amatorilor de povestiri dedicate neobişnuitului.

În ceea ce îi priveşte pe iubitorii unui fantastic mai „domol”, de factură nostalgică, acestora le recomandăm din „panoplia Vremea” culegerea de povestiri iniţiatice semnate de Waldi Horer. Volumul, intitulat Să visezi nori pe cerul lunii, prezintă experienţe ale maturizării biologice şi spirituale, eroii părând, uneori, a fi reflexii ale Cireşarilor lui Constantin Chiriţă, „cireşari” ajunşi însă, prin măiestria autorului, faţă în faţă cu miraculosul…

Tot în aria „destinsă” a fantasticului (mai exact, a ştiinţifico-fantasticului umoristic, şi, spre deosebire de volumele până acum înfăţişate, în afara colecţiei „Roşu şi negru”), atrage atenţia romanul lui Sergiu Someşan, Apocalipsa după Ceauşescu. Acesta porneşte de la premiza conform căreia un inginer inventiv reuşeşte să îi readucă în România contemporană, drept salvatori, pe soţii Ceauşescu – care, într-un univers paralel, nu numai că au supravieţuit, dar au şi dus România pe culmile prosperităţii. Prin urmare, cei doi Ceauşeşti nu sunt, totuşi, chiar aceia pe care îi ştiam noi… De aici, o serie de situaţii comice, dar şi o satiră evidentă a societăţii contemporane româneşti, clădite pe un fir narativ tipic science-fiction…

După cum se poate vedea din expunerea (selectivă…) de mai sus, oferta editurii acoperă gusturi variate. Prin urmare, încheiem articolul de faţă invitându-vă să vizitaţi catalogul „Vremea” (la adresa de internet www.edituravremea.ro) şi să vedeţi dacă găsiţi ceva pe gustul dumneavoastră.

2 Comments

  1. Pingback: Săptămîna SF&F: 8 – 14 martie 2015 | Galileo Online

  2. Pingback: EgoPHobia #43 – sumar | www.egophobia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.