Versuri scrise în vremea nebuniei (1774)

de William Cowper
traducere: Ștefan Bolea

Ura și răzbunarea — destinul meritat

Ce grabnic trebuie împlinit —

Așteaptă prompte și abile

Să mă cotropească.

Damnat sub Iuda; mai josnic

decât cel ce și-a vândut Stăpânul pe câțiva arginți!

De două ori l-am înșelat pe Isus; sunt ultimul răufăcător,

Cel mai infam pângăritor.

Omul mă dezminte și Zeul mă reneagă,

Numai în iad și-ar găsi mizeria mea culcuș;

Dar și infernul se leapădă de mine și-și ține ferecat

Botul bălos.

Ce soartă crudă! Peste tot primejdie;

Stors, pierit și tremurând de spaimă,

M-așteaptă dacă sunt înfrânt

Pedeapsa lui Abiron.

Pe el l-a pedepsit sceptrul crunt al Dreptății furibunde

Când s-a deschis pământul și l-a înghițit cu scrâșnet;

Iar eu îmi ispășesc sentința într-un mormânt de carne

Fiind îngropat în mine.