Marian Truță şi noua serie a Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia (nr. 10-30)

(ghidul cititorului de fantastic)

de Oliviu Crâznic

 

În EgoPHobia nr. 38 (august 2013), rubrica noastră semnala, sub titlul Ana Antonescu şi noua serie a Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia (nr. 1-6), relansarea – de către Editura Nemira, sub coordonarea regretatului editor Valentin Nicolau (indiscutabil unul dintre cei mai mari editori pe care i-a avut România) și a redactorului-șef Ana Antonescu (în prezent redactor-șef al Grupului Editorial Corint, după ce a condus cu mână sigură și profesionistă, printre alte proiecte „Nemira”, primele nouă numere ale CPSFA) – revistei Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipația (ale cărei numere s-au adresat și se adresează în continuare iubitorilor tuturor tipurilor de fantastic, nu numai fanilor fantasticului științific). Revista (cu format de tip carte, apariţie lunară şi preţ foarte scăzut – raportat la conținutul de calitate superioară) este însoțită, anual, pe traseul literar, de Almanahul Anticipația, despre care vom discuta, poate, cu altă ocazie.

Începând cu numărul 10 al publicației pe care o prezentăm în acest articol, redactor-șef a devenit Marian Truță, cunoscut și iubit scriitor (Vremea renunțării; A doua venire; Vegetal, în colaborare cu Dănuț Ungureanu), dar și editor experimentat (din anul 2010 aflându-se la cârma revistei electronice Nautilus). Cu toate că a schimbat, într-o oarecare măsură, structura CPSFA, optând pentru texte mai scurte și, deci, mai numeroase, și dedicând mai mult spațiu ficțiunii, în dauna nonficțiunii, Marian Truță nu a renunțat la înaltul standard de calitate prin care s-a caracterizat, din start, noua serie a revistei, împlinind, în continuare, într-o nouă formulă, așteptările cititorilor. Nu vom intra în detalii referitoare la fiecare număr CPSFA – pe curioși îi invităm să parcurgă cronicile de întâmpinare realizate de lect. univ. dr. Florin Pîtea pe blogul său personal (Țesătorul) [http://tesatorul.blogspot.ro/], dar vom menționa mai jos câteva motive care transformă această revistă într-un etalon în domeniu.

Mai întâi, cele mai mari nume ale literaturii fantastice universale moderne și contemporane se regăsesc în paginile CPSFA: Joe Abercrombie, Paolo Bacigalupi, Arthur C. Clarke, Philip K. Dick, Frank Herbert, Stephen King, George R.R. Martin, Alastair Reynolds, Norman Spinrad ș.a. Ar fi fost de dorit, este drept, și o rubrică dedicată pionierilor fantasticului (H.G. Wells și H.P. Lovecraft, de pildă, fiind oricum autori publicați de curând de Editura Nemira), în traduceri atente și îngrijite – cine știe, poate, în viitor…

Apoi, cu giganții menționați mai sus se luptă pentru un loc în inima cititorului – loc pe care reușesc de multe ori să îl obțină – cele mai mari nume ale literaturii fantastice românești moderne și contemporane, dar și nume aflate încă la început de carieră, foarte bine primite de critică și de public, cu texte atent selectate de către redactorul-șef (trebuie aplaudată, cu această ocazie, și deschiderea deosebită dovedită de Marian Truță față de debutanți talentați, pe unii dintre aceștia publicându-i fără reținere, cu toate că nu îi cunoștea personal înainte de a le primi textele, ceea ce dă, încă o dată, o lovitură serioasă mitului „găștilor” și al „pilelor” din literatura fantastică românească): Lucian Dragoş Bogdan, Rodica Bretin, Eugen Cadaru, Oliviu Crâznic, Ştefana Czeller, Cătălina Fometici, Emanuel Grigoraș, Alexandru Lamba, George Lazăr, Teodora Matei, Ciprian Mitoceanu, Mircea Opriță, Viorel Pîrligras, Florin Pîtea, Mircea Pricăjan, Liviu Radu, Sergiu Someşan, Liviu Surugiu, Cristian M. Teodorescu, Dănuţ Ungureanu ș.a.

În fine, chiar dacă articolele de teorie/istorie literară s-au redus ca număr și ca dimensiuni, rămân în continuare o componentă interesantă a multor numere CPSFA, fiind alocate unor subiecte de larg interes și fiind semnate de specialiști, români sau străini, precum Alexandru Mironov, Mircea Opriță, Norman Spinrad (subsemnatul având bucuria de a se regăsi și el, în mai multe numere, în această secțiune și în onorantă companie).

Dincolo de aspectele referitoare la conținut și la preț (evidențiate mai sus) nu putem ignora excelentele coperte realizate special pentru această revistă de către ilustratorul (și ilustrul) Tudor Popa, rarități pe piața românească de carte (dominată de coperte abstracte, coperte „cu peisaje”, colaje sau imagini care se regăsesc pe copertele mai multor cărți…) – cu mențiunea că stilul pictural al majorității copertelor (a se vedea, de pildă, coperta CPSFA nr. 10) ne apare preferabil celui mai degrabă schematic adoptat, din fericire, doar pentru unele numere (a se vedea coperta CPSFA nr. 30).

În ceea ce privește hârtia pe care este tipărită revista, o hârtie albă sau chiar lucioasă ar fi fost ideală, dar ar fi crescut semnificativ prețul publicației, astfel că, probabil, Editura Nemira a ales opțiunea adecvată condițiilor pieței actuale de carte din România.

Ținând cont și de promovarea și de distribuția asigurate revistei de către Editură, precum și de condițiile profesioniste oferite scriitorilor care semnează textele CPSFA, Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice reprezintă, în acest moment, nu doar deliciul oricărui iubitor al fantasticului, ci și confirmarea pe care și-o poate dori orice scriitor, publicând alături de Frank Herbert sau de George R.R. Martin, și, de ce nu, descoperind că textul său este preferat de către cititori, după comparația cu titanii.

Încheiem acest articol felicitând încă o dată Editura Nemira, pe Marian Truță și pe toți cei implicați în acest proiect, pentru ceea ce oferă ei literaturii fantastice: calitate, profesionalism, standard occidental.

 

*

 

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; fotografie realizată de Mihaela Nazarie) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, dintre care amintim PREMIUL GALILEO 2011 pentru Cel mai bun volum al anului 2010 şi Premiul Societăţii Europene de Science Fiction, ENCOURAGEMENT AWARD EUROCON 2012. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane, precum George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi sau Ian R. MacLeod. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă, unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă. Este unul dintre lectorii Atelierului de scriere creativă SF&Fantasy organizat de Revista de povestiri în colaborare cu Bookblog și este invitat anual să vorbească studenților Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală.

 

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”
[Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012]

1 Comments

  1. Pingback: EgoPHobia #43 – sumar | www.egophobia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *