(ghidul cititorului de fantastic)
de Oliviu Crâznic
click here for the English version
Un fenomen excepţional pentru iubitorul de literatură fantastică l-a reprezentat, în toamna anului 2012, resuscitarea, de către Editura Nemira, a Almanahului Anticipaţia şi a revistei (cu format de tip carte, apariţie lunară şi un preţ foarte scăzut, gravitând în jurul a 9.9 lei sau, în perioadele de reduceri, chiar mai puţin) Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (ale cărei numere speciale se adresează şi iubitorilor de fantasy sau horror supranatural, nu numai fanilor science-fiction). Almanahul – profesionist realizat – oferă, în primul său număr, în special articole de non-ficţiune conexă ariei SF (foarte interesante de altfel), dar şi proză de gen (întâlnim povestiri semnate Roberto Quaglia, Sebastian Corn, Liviu Radu, Aurel Cărăşel, Dănuţ Ungureanu, Marian Truţă, Oliviu Crâznic). Cât despre Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice, vom detalia în cele care urmează; înainte însă, se cuvine să apreciem în mod deosebit activitatea desfăşurată de redactorul-şef Ana Antonescu – după cum se va vedea imediat, o excelentă coordonatoare a unui proiect care reuşeşte, până în acest moment, să se ridice la standarde deosebit de înalte, pe toate planurile, de la accesibilitatea preţului şi expunere, la selecţia profesionistă a conţinutului şi la superbele coperte realizate (începând cu numărul 3) de către unul dintre puţinii ilustratori merituoşi de la noi, Tudor Popa (de remarcat: ilustraţiile în cauză redau, lucru extrem de rar pe piaţa românească de carte, scene din povestirile cuprinse în numărul respectiv al CPSF!).
Şi acum să ne oprim puţin asupra conţinutului propriu-zis al primelor 6 numere din Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice, pentru a se înţelege exact motivele afirmaţiilor de mai sus – o prezentare succintă va fi suficientă şi va avea valoarea deplină a unei demonstraţii.
Astfel, sub egida „CPSF – serie nouă”, regăsim povestiri şi nuvelete semnate de autori străini şi români de valoare recunoscută, grupaţi câte doi pe număr (cu excepţia numărului inaugural, care conţine doar proza lui Peter Watts): Allen M. Steele (Împăratul de pe Marte) şi Cristian Mihail Teodorescu (Senzoriada) – CPSF nr. 2, George R.R. Martin (În tărâmurile pustiite) şi Oliviu Crâznic (Lenore Arras) – CPSF nr. 3 (număr special „Dark Fantasy”), Hannu Rajaniemi (Elegie pentru un tânăr elan) şi Dănuţ Ungureanu (Cronicile oamenilor iridium) – CPSF nr. 4, Ted Chiang (Neguţătorul şi poarta alchimistului) şi Liviu Radu (La galop prin piramidă) – CPSF nr. 5, Stephen King&Joe Hill (În iarba înaltă) şi Ştefana Czeller (Ape negre) – CPSF nr. 6 (număr special „horror”). În plus, articole de teorie, critică şi istorie literară ori de gen, dar şi de popularizare a ştiinţei, precum şi interviuri, semnate de Stephen Hawking, Alexandru Mironov, Mircea Opriţă, Oliviu Crâznic, Ana Nicolau, Liviu Radu, Cristian Tamaş (deosebit de util studiul lui Cristian Tamaş pe tema literaturii dedicate călătoriei în timp), Mircea Pricăjan, Mihnea Columbeanu ş.a.
De un foarte mare interes pentru seria noastră de articole găsim două studii de istorie şi teorie literară: Oliviu Crâznic – Literatura Dark Fantasy şi Mircea Pricăjan – Literatura Horror. Scoatem în evidenţă aceste două studii pentru un motiv foarte simplu: ambele fac referinţă şi la autori români de gen. Mai exact, în cadrul scriitorilor de „dark fantasy”sunt menţionaţi Costi Gurgu (Reţetarium, Mlaştinile din Sud, Hotelul Sfinţilor, Sămânţă pripită, Strigătul de piatră, Dava Zeilor, Dincolo de Farul de la Capătul Lumii), Ştefana Czeller (Lungă-i calea către gri), Ana-Maria Negrilă (Cântecul zorilor), Bogdan Tudor Bucheru (Moştenirea), Liviu Radu (Tăiş de paloş, Înţelegerea, Descendenţi, Bârfe înainte de luptă, Psihiatru de noapte, Singurătatea beznei), Cătălina Fometici (Răsărit de soare), adăugându-se şi Oliviu Crâznic cu nuveleta exemplificativă Lenore Arras din numărul respectiv al CPSF, iar în ceea ce priveşte domeniul „horror”, Mircea Pricăjan aminteşte mai multe nume româneşti importante (I.L. Caragiale – O făclie de Paşte, Cezar Petrescu, G. Galaction – Moara lui Călifar, M. Eminescu – Strigoii, V. Voiculescu, M. Eliade, Pavel Dan, Radu Ţuculescu – Cuptorul cu microunde, M. Cărtărescu – Gemenii, Orbitor, O. Nimigean – Mortido, Liviu Radu – Spaime, Sergiu Someşan – Numărul fiarei, Mircea Pricăjan – În umbra deasă a realităţii, Victor Dragomir – Chipul din cenuşă, Oliviu Crâznic – …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul, Ştefana Czeller – Cerneală şi sânge, Ciprian Mitoceanu, A.R. Deleanu – Îmblânzitorul apelor, Anna Vary – Ultima vrăjitoare din Transilvania, Cristina Nemerovschi – Sânge satanic, Florin Irima – O fereastră întunecată, Ştefan Bolea – Gothic). De asemenea, Mircea Pricăjan menţionează câteva nume de autori încă nedebutaţi în volum care îşi încearcă pana în domeniul „horror” prin diverse publicaţii, precum şi două antologii tematice apărute la Millennium Books (Dincolo de noapte – 12 feţe ale goticului, editor Oliviu Crâznic, şi Zombii – Cartea morţilor vii, editor Mircea Pricăjan).
Foarte interesant, unii autori apar în ambele studii (Liviu Radu, Oliviu Crâznic, Ştefana Czeller şi Cătălina Fometici), iar cele două antologii amintite au mai multe nume comune (Liviu Radu, George Lazăr, Ciprian Mitoceanu, Oliviu Crâznic, Laura Sorin, Narcisa Stoica), ceea ce dovedeşte existenţa unor scriitori axaţi pe aceste domenii înrudite, şi nu întâmplător „atraşi” în interiorul acestora.
Încă o dată felicităm Editura Nemira şi pe Ana Antonescu pentru ceea ce aduc ei cititorului român de fantastic: calitate, profesionalism, standard occidental.
4 thoughts on “Ana Antonescu şi noua serie a Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia (nr. 1-6)”
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Balin FeriEu sunt cam pe dinafară la acest sceubit, nu am habar cu ce se măne2ncă toate aceste chestii organizatorice, dar nu mi-e ruşine să eentreb Pentru a exista o anume secţie een cadrul USR ce trebuie făcut? Preşedintele USR din ce2te ştiu ne sprijină, autori de sefe-fantasy sunt, ce lipseşte? Iniţiativa sau valoarea? De cine depinde fondarea unei secţii? Cred că de acei autori care vor să devină membrii secţiei pentru că degeaba ne aşteptăm să facă ceva een acest sens cei care nu au nici o legătură cu domeniul. Da, ştiu, trăim een Rome2nia şi een concluzie degeaba ne eentrebăm cine vrea şi ce vrea, trebuie eenainte de toate să eentrebăm cine sunt cei pe care existenţa unei astfel de secţii een cadrul USR i-ar deranja. Apoi, dacă avem răspunsul, haideţi să-i invităm pe acei domni şi doamne la ce2teva evenimente organizate de noi, să le dăm ce2teva beri, să eendepărtăm de pe umerii domniei lor scamele pe care le-ar putea avea şi să ne alegem een final cu mult re2vnita secţie. Să fie odată şi pentru eentotdeauna tranşată problema sefeului, să nu mai existe dubii că este literatură. Dar ce rezolvăm cu asta? Cei care citesc sefeuri deja ştiu acest lucru, cei care nu citesc vor răme2ne captivi een propriile prejudecăţi, iar noi ne alegem cu ce? Cu o recunoaştere care nu eenseamnă nimic, cu o recunoaştere din partea unora care ştiu despre sefe exact ce2t ştie văcuţa despre balet, nu de alta dar dacă ar sta lucrurile diferit atunci nu ar fi nevoie de toată agitaţia asta ci s-ar eente2mpla lucrurile ca de la sine, ca ceva necesar. Vrem recunoaşterea sefeului mai exact pentru ce? Pentru că există 4 membrii USR care scriu sefe? Vă eentreb eencă ceva: dacă Marian Truţă şi Cristian Mihail Teodorescu nu scriu literatură atunci cine o face? Ori asta chiar nu contează, ci se reduce totul la vechea poveste cu cine a cui prieten este, cine pe cine cunoaşte, etc. Devin membri USR autori de care n-am auzit nimic niciodată, autori pe care eencerc să-i citesc inutil pentru că nu au nici o treabă cu literatura, sunt lipsiţi de originalitate, de idei, de stil, de valoare. Eu cred că mai puţin de o zecime dintre membrii acestei organizaţii au merite reale een domeniul literaturii, aşa că ar trebui să vorbim nu de Uniunea Scriitorilor, ci mai degrabă de Uniunea Gramaticienilor. Cum sunt primiţi noi mebri een USR? Pe criterii valorice? Hai să fim serioşi E nevoie de recomandarea cuiva, recomandare care vine mereu din partea unui prieten deja mebru, niciodată din partea unui mebru care a citit cartea celui propus şi i-a plăcut. Mai e nevoie de un minim trei cărţi publicate , parcă. Nu contează unde, ce2nd sau cum. Cred că ar putea fi vorba chiar şi de trei cărţi care au copertă, titlu şi doar cuvinte aruncate alan-dala een pagină pentru că nimeni nu citeşte să verifice valoarea scrierii.