Revista „Abația BD” (nr. 1)

(ghidul cititorului de fantastic)

de Oliviu Crâznic

 

Lansarea, în anul 2015, a revistei „Abația BD” (cuprinzând bandă desenată și proză scurtă), programată să apară o dată la două luni, constituie un fenomen important pentru iubitorii literaturii fantastice – din două motive:

Mai întâi, avem de a face cu adaptarea, sub formă de bandă desenată, a unui roman științifico-fantastic semnat de un scriitor român contemporan multipremiat (național și internațional: „Atlantykron”, „Quasar”, „RomCon”, „Vladimir Colin”, „Eurocon Encouragement Award”, „Galileo”, „Ion Hobana” ș.a.): Dan Doboș (autorul volumelor: Elefantul în bostănărie – 1999, reeditat 2007; Abația – 2002, reeditat 2008, 2015; Blestemul Abației – 2003, reeditat 2015; Abația infinită – 2005, reeditat 2015; Ghicitori despre toate cele – 2006; Gheorghe, un om special – 2007; The Abbey – 2010; Abația – 2011 [volum „omnibus”]; DemNet – 2011; Trilogia Abației – 2014), ceea ce ar putea reprezenta începutul adaptării în diverse medii culturale (bandă desenată, muzică, film ș.a.) a operelor de seamă ale scriitorilor români de literatură fantastică, după modelul de peste granițe, ajutând cultura română să atingă mai repede un statut de normalitate.

Apoi, faptul că un roman scris de un autor român contemporan continuă să se afle în atenția publicului, la aproape treisprezece ani de la lansare (după ce, anterior, cucerise critica de specialitate), ajungând să fie comparat cu opere precum Fundația (Isaac Asimov) și Dune (Fank Herbert), reprezintă o performanță în sine. De altfel, cel mai recent roman al lui Dan Doboș, DemNet, despre care am scris cu altă ocazie (Cavalerii fantasticului: Dan Doboș, „DemNet”, în Gazeta SF nov. 2011) reprezintă, de asemenea, o operă de valoare internațională, comparabilă cu realizările unor John Brunner sau Michael Crichton, și, totodată, unul dintre cele trei romane științifico-fantastice de mare impact publicate în România după anul 2010 (celelalte două fiind Transfer, de Michael Haulică, și Amendamentul Dawson, de Ciprian Mitoceanu).

Nu ne vom opri, în cele care urmează, să analizăm banda desenată, aceasta aflându-se doar tangențial în atenția rubricii noastre. Vom menționa doar că în primul număr al revistei aflăm cum un excelent luptător, reprezentantul unui Imperiu galactic, se infiltrează în controversata Abație, ai cărei monahi pretind a se călăuzi după preceptele Sfântului Augustin. Textul și grafica benzii desenate par a fi destinate cu precădere cititorilor tineri, dar suntem convinși că toți iubitorii romanului se vor bucura de această adaptare.

Dorim, însă, să ne oprim puțin asupra excelentei proze scurte semnate de Mihai Octavian Giulvezan (n. 1967), absolvent al Atelierului de scriere creativă SF&Fantasy organizat de Revista de povestiri în colaborare cu Bookblog (promoția 2014), membru al grupului literar Secția 14 (înființat, la inițiativa omului de cultură Michael Haulică, după încheierea atelierului).

Narațiunea urmărește soarta bizară a unui artist – pictor și scriitor – ale cărui glorie, sănătate mintală și chiar viață se anunță a depinde în mod neliniștitor de o teribilă „prezență” onirică.

Raportat la teoria literară, Nefapt, Neunde, Nicăiurea aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar simbolist (după cum am mai menționat și cu alte ocazii, nu ne raliem opiniei conform căreia un curent literar corespunde unei anumite epoci istorice, murind odată cu mișcarea literară care l-a impus programatic; considerăm curentul literar, mai degrabă, drept o expresie a unor principii estetice comune, supraviețuind atât timp cât supraviețuiește comuniunea principiilor estetice respective), categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a povestirii (a nu se confunda cu „schița”, care se caracterizează prin dialog, decor unic, schematism etc., redând o singură „scenă” relevantă pentru subiectul ales) fantastice, subspeciei literare a fantasticului întunecat.

Din punct de vedere al literaturii comparate, …Nicăiurea poate fi asociată unor opere precum Horla (Guy de Maupassant, 1887) ori Hypnos (H.P. Lovecraft, 1923).

Printre opiniile critice favorabile povestirii, le amintim pe cele exprimate de Andreea Sterea (editor „Crux Publishing”) în EgoPHobia nr. 43/2015 (articolul critic Privind spre viitor către Secția 14), care evidențiază calitatea de scriitor deja format a lui Mihai Octavian Giulvezan.

Semnalăm cu acest prilej și o altă remarcabilă povestire aparținând acestui interesant nou lansat autor, intitulată În Început și publicată în revista electronică Argos Science Fiction & Fantasy nr. 11/2015.

Încheiem menționând că revista Abația BD nr. 1/2015 pare a fi fost tipărită într-un tiraj generos, exemplarele rezultate fiind distribuite la nivel național. Cei interesați o pot comanda, de asemenea, la adresa de internet www.abatia.ro.
 

*

 

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; fotografie realizată de Mihaela Nazarie) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, dintre care amintim PREMIUL GALILEO 2011 pentru Cel mai bun volum al anului 2010 şi Premiul Societăţii Europene de Science Fiction, ENCOURAGEMENT AWARD EUROCON 2012. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane, precum George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi sau Ian R. MacLeod. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă, unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă. Este unul dintre lectorii Atelierului de scriere creativă SF&Fantasy organizat de Revista de povestiri în colaborare cu Bookblog și este invitat anual să vorbească studenților Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală.

 

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!”
[Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *