Nihil

de Antero de Quental
traducere: Cristina Petrescu

Om! Om! Cerșetor în Infinit!

Cu gura-ntredeschisă și brațele întinse

Aștepți să-ți cadă astre din spații necuprinse

Cu care poți să umpli imensul gol finit!

 

De ce escaladezi masive de granit?

De ce topești în aer îmbrățișări absente?

Și vrei să legi cu grijă, în lanțuri permanente,

Reflexul unei umbre de preaînaltul spirit?

 

Ceru-n batjocură ne dăruie lumină!

Iar vocii tale, imensitatea îi răspunde

Cu hohotul ei spart, cu rîsul ei ridicul!

 

Ideea i-a închis ușa speranței, ah, senină,

Când i-a cerut veșminte și merinde…

Lăsând-o față-n față cu Nimicul!!..

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.