libris.ro

poeme de Emanuel Pope

 Mi-a murit munca

lui Bonifacio Caraluna

 

azi mi-a murit stăpâna

nimic nu anunța dispariția ei

s-a trezit cu același chef de viață

cum obișnuia în fiecare dimineață

nimic nou până aici…

și-a pregătit cafeaua ei neagră, înfiorător de neagră

pentru ea înviorătoare, pentru mine dezgustătoare,

de câte ori îi simțeam aroma

mi-aș fi vărsat și mațele din mine

însă nu-i arătam, așteptam cuminte la picioarele ei semnalul

pîinea de zi cu zi eliberatoare

din când în când îi dădeam de-nțeles că sunt viu

doar cât să știe că mă pot umili cu entuziasm în viață.

banii-mi erau calculați la săptămână

și ritualul ăsta ar fi ucis pe oricine

fuma întotdeauna numai țigări fine

pe mine mă privea ironic

pe fereastră privea melancolic

peisajul era acolo, întreg, dispus, gata de tot efortul,

nimic care să-i dea de bănuit, niciun semn

sau poate era,

dar creierul ei rula deja în altă parte

gândindu-mi plenar ziua de trudă,

cât va cheltui și cât va agonisi cu mine

pieptu’ -i tresălta de bucurie

cu fiecare idee strălucită care-i venea

fumul, și el, ce să facă?!

desena în jurul ei, reverențios, doar cercuri olimpice

ca o inimă slabă

auzeam scrumul zbătându-se în cavitatea scrumierei

și nu vă mai spun ce reverberație producea

tot acest consum în mine

știam că până la impact mai aveam exact 3 minute

încercam să le folosesc cât mai bine

visând stânjenei  și un parfum delicat de femeie.

deodată

Doamna a început neobișnuit să se agite

nu-nțelegeam ce-mi spune, scotea sunete noi

(viața mereu și-a găsit primul novice în mine)

am ridicat privirea,

țigara miraculos îi dispăruse pe undeva

bătrâna horcăia.

nu știam dacă era nimerit să latru sau nu

căuta un sprijin în masă

înregistram totul fără niciun sentiment

la fel și ceasul din bucătarie: 6:28 a.m

lucrurile se-ncăpățânau a avea greutate chiar și așa

mai ales pentru ea

după un timp s-a prăbușit la podea

puțin a lipsit să nu mă lovească

m-am ferit

6: 29 de minute

acolo am mai privit-o

pentru ultima oară cred

timp de câteva secunde

(ceasul nu avea secundar)

după care țeasta i s-a desprins de trup

și din motive misterioase

s-a rostogolit spre mijlocul încăperii

cu zgomotul unei anvelope uzate

ceasul 6 și 31 de minute

timpul era singurul de față

care nu se pierduse cu firea

asta-mi insufla curaj

6 și 45 de minute

nu cât să-mi pot schimba poziția

stăteam înțepenit și încercam să-nțeleg

7 si jumătate sau opt fără un sfert

eram liber

11 și 55 de minute

să mor flămând  

trecut de ora două din noapte

în libertate.

 

 

 

 Cocktail colectiv

 

se ia un mojar cât inima ta de mare

se răstoarnă în el toți anii de școală,

de muncă

și cam tot ce ai învățat de la viață

se amestecă bine apoi totul până la disperare

… până se face pastă

după care se adaugă un gram de pulbere fină

din toate replicile dragi de prin filme,

câteva refrene, bip-uri …poate să fie și un cântec întreg,

primul sărut de asemeni

jurămintele de care-ți mai aduci aminte,

mersul împreună cu prietenii la bar,

prima ta băutură și aura aerului de acolo

se taie-n în bucăți cât mai mici

alături de fotografia bunicului căzut în război

-te rog, nu-i spune asta mamei!-,

din zgomotul tăcut al coridoarelor morții din pușcăriile comuniste

poți culege tăcerea (adăugă și imaginea lui Arsenie Boca dacă-ți face bine)

toacă mărunt înăuntru câteva titluri din ”Scânteia”-oricare număr-

câteva versuri d-ale lui Ciurunga

și o bandă de magnetofon cu ordinele de foc de la Timișoara,

plânsul mamelor îngropându-și copiii în decembrie’89

urletul pieței la kilometrul zero, 

nu uita IMEDIAT DEASUPRA

 să torni în formă lichidă 

rânjetul lui Iliescu și toată politica de mai apoi,  

toată batjocura LOR precum și câţiva dolari sau euro dacă ai prin casă,

(nu în sume mari) primiți de la părinți prin western union

stai liniștit infracțiunea ta va fi mică.

adaugă fără să tulburi conținutul, cu grijă, și ceva culoare albastră

nu din steag și nici din cerul zilei de-afară -știu albastrul de Voroneț este inimitabil-

ia şi o bucată din rochia femeii bătută la mineriadă (acum în vârstă de 64 de ani)

eșecul tău în prima zi de școală va fi astfel și mai puțin comestibil

din candelele Lunii adună mirosul de carne ucisă, arsă,

zilele tale toate …strânse cu ușa până la pragul sinuciderii colective

amestecă ÎN FINAL totul repede,

până dai de CULOARE,

apoi cu o pensulă printre lacrimi

scrie pe fața unui ambalaj găsit la tomberonul din spatele blocului

atât:

# colectiv

după care ieși în stradă și strigă cât poți de tare

către toți cei ce se

libris.ro%20

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *