miniinterviu cu Cătălin Ghiţă

[miniinterviuri cu invitații EgoPHobia din numerele precedente]

1. Ce-ai mai scris/publicat de când ai apărut ca invitat în EgoPHobia?

Am scris și publicat destul de mult pentru gustul meu, dar se pare că, neconfiscat de jocurile de culise care fac deliciul vieții universitare de la noi, condamnându-i pe protagoniști la sterilitate și invidie (personal, cunosc o sumă de astfel de personaje sulfuroase), am suficient timp la dispoziție ca să duc la bun sfârșit ceea ce îmi propun. Ca să menționez doar volumele, nu și studiile apărute în periodice științifice, după Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească (Iași: Ed. Institutul European, 2011), am mai publicat Orientul Europei romantice. Alteritatea ca exotism în poezia engleză, franceză și română (București: Ed. Tracus Arte, 2013), Estetica umbrelor mișcătoare. Altfel despre filme (Craiova: Ed. Aius, 2014), Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake (Iași: Ed. Institutul European, 2014) și Litere fără obstacole. Ipostaze ale actului critic 2 (București: Ed. Ideea Europeană, 2017). Un alt volum va apărea în vara lui 2017, în Polonia: este vorba despre Fear and Big Ideas: A Short Introduction to an Inter-Disciplinary Relationship. Dintre volumele editate, aș menționa trei cărți apărute ca rezultat al unei serii de conferințe științifice despre frici și anxietăți din lumea contemporană, serie pe care am inițiat-o și condus-o la Mansfield College, Oxford, alături de o colegă din Polonia: At the Nexus of Fear, Horror and Terror: Contemporary Readings. Co-editor: Joseph H. Campos II (Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2013), Fears and Anxieties in the 21^st Century: The European Context and Beyond. Co-editor: Robert Beshara (Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2015) și Strangers on Our Doorstep and Strangers in Our House: Inter-Disciplinary Approaches to Fears and Anxieties. Co-editors: Magdalena Hodalska, Izabela Dixon (Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2016). Alte două cărți editate, ce-și au originea în aceeași serie de conferințe oxoniene, vor apărea în anii care urmează la Ed. Brill din Leiden, Olanda.

2. Care consideri că e cel mai important text pe care l-ai publicat până acum?

Ca să-l parafrazez pe Creangă, nu știu alții cum sunt, dar eu sunt de părere că volumul pe care-l am în lucru este întotdeauna cel mai important. În speță, acum definitivez o carte care se numește Coliba din mijlocul palatului. Frica și marile idei și care reprezintă nu numai o restructurare, ci de-a dreptul o rescriere a sus-menționatului volum în limba engleză, aflat, spuneam, în curs de apariție în Polonia. Cartea în limba română este adaptată la un public-țintă autohton și rezultatul nu va fi o traducere, ci, practic, o altă lucrare, cu o miză intelectuală diferită.

3. Te interesează părerile și calificativele acordate cărților (tale, dar nu numai) pe site-uri precum goodreads ori pe bloguri sau ții seama doar de recenziile criticilor consacrați?

Nu mă interesează deloc nici calificativele, nici părerile altora. Nu scriu atât pentru alții (sau, ca să fiu sincer, nu scriu decât pentru o mână de oameni care, sunt pe deplin convins, îmi apreciază ideile, chiar dacă nu le împărtășesc întotdeauna), cât pentru mine însumi. Scrisul este o metodă terapeutică, de a-mi lua pulsul intelectual în diverse faze ale vieții, de a mă înțelege mai bine și, în ultimă instanță, de a mă ajuta să duc o viață corectă, în acord cu propriile mele valori, și, la capătul ei, de a accepta senin sfârșitul.

4. Preferi să citești pe hârtie sau în format electronic?

Categoric prefer hârtia, cu materialitatea ei poroasă, deci imperfectă, chiar dacă nu sunt și nu voi fi niciodată un senzorial: îmi plac prea mult sinteticul și artificialul ca să cedez reveriilor naturiste și să fac apologia plimbărilor desculț prin iarba înrourată. Însă, odată cu explozia dispozitivelor electronice de lectură, precum Kindle, aș putea garanta că diferența dintre cele două suporturi vizuale nu este prea mare (de fapt, un Kindle Paperwhite este deosebit de comod, mai ales în călătoriile lungi).

5. Te rugăm să ne recomanzi o carte în limba română apărută în ultimul an. Îți mulțumim!

Mi-a plăcut foarte mult ultima carte a lui Doris Mironescu, intitulată Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică (Iași: Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2016). Este un superb eseu, cum rareori apar la noi, combinând perfect rigoarea sintetică a acribiei academice cu imaginația analitică a eseisticii libere. Volumul lectorului universitar ieșean este, simultan, o delectare pentru specialiști și un instrument de lucru obligatoriu pentru doctoranzi.