Ceasul fantasmelor

o istorie de buzunar

de Ana-Maria Negrilă

Ceasul fantasmelor (ed. Crux Publishing, 2015) este o culegere de povestiri aparținând scriitorului Oliviu Crâznic, autorul romanului gotic Și la sfârșit a mai rămas coșmarul (ed. Vremea, 2010). Volumul conține proze diverse, de la cele gotice, la cele SF, având însă, în ciuda temelor abordate, un aer unitar, dat de o atmosferă specifică, traversând, ca un fir roșu, textele scriitorului. Împărțit în patru părți, fiecare dedicată unui subgen literar (Înainte de coșmar, Ceasul fantasmelor, Viitorul ieri și azi, Întâlnire cu Ermengaarde) de la fantezie întunecată la operă spațială, volumul pare o istorie a lumii, dar nu a celei pe care o cunoaștem, ci a uneia dominate de creaturi fantastice.

Lenore Arras – este o povestire plină de muzicalitatea unui limbaj arhaic, adus însă cu măiestrie la îndemâna cititorului modern, care se lasă furat de asonanțe, parcurgând paginile ca și când nu ar citi, ci ar asculta o operă clasică. Povestea tragică a celor doi frați atinși de un blestem, modul în care autorul îl conduce pe cititor spre anumite concluzii, rezervându-i în final o surpriză, îl fac un text deosebit în peisajul literar autohton. La fel de neașteptat este și Pivniţele Palatului Charron, un text ce amintește de cele clasice ale genului și în care durerea și regretul devin sentimente mai mult decât palpabile, erupând din mijlocul cuvintelor.

Povestirile din a doua parte a volumului fac trimitere la creaturi fantastice, localizate însă mult mai bine în spațiu și timp, ca și când textele au făcut un pas de la trecutul neguros la cel istoric, deși încă având tangență cu fabulosul. În Însângerată luna, fantasma numită Fiica Lunii prinde în mreje mințile muritorilor ce călătoresc prin Transilvania și le fură literalmente inimile, în Trecătoarea, un grup de romani rătăcesc printr-o trecătoare în care nu-i așteaptă decât moartea; Ellen Lee este povestea unei serii de crime peste care dau, din întâmplare, doi polițiști dintr-un oraș din SUA, însă nici crimele, nici criminali nu sunt ceea ce par a fi, la fel ca în Spiridușii albi, aflat tot într-o Americă de poveste, în care copiii sunt răpiți  de creaturi infernale ce-și au sălașul în grotele din munți, deși misterul nu este atât de ușor de dezlegat.

Viitorul ieri și azi, a treia parte a volumului, poartă cititorul printr-o Londră alternativă, pe vremea lui Jack Spintecătorul (Anna Lise), sau într-una în care sec. al XIX-lea își dă mâna cu urmașul său într-un amestec steampunk de tehnologii. În Tempus fugit, o lume se luptă să câștige timp, plasându-se în afara istoriei, dar un călător printre numeroasele planuri, Călătorul Negru (?), distruge sistematic eșafodajul construit cu migală, iar timpul moare. De aceea, cu atât mai logică este următoarea proză, Imora, o istorie trecută, prezentă și viitoare a unui Pământ alternativ.

         Ultimele proze, reunite în secțiunea Întâlnire cu Ermengaarde, sunt și cele aparținând SF-ului și o au ca protagonistă pe Ermengaarde Eyes, stăpână, iubită, intrigantă, într-un viitor halucinant în care civilizația umană a cucerit universul, luând multiple forme și suferind transformări ce cu greu amintesc de omenirea de la care a pornit.

         Ceasul fantasmelor este o colecție de proze ce încântă prin diversitatea de stiluri și teme abordate, nefiind însă o surpriză, având în vedere că au fost scrise de un autor multipremiat și apreciat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.