Cezar Petrescu și misterul „Fantasticului interior” [VI: Concluzii și final]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Am promis, în a cincea parte a prezentului studiu, că, în acest final, vom prezenta cititorilor concluziile noastre, la care am ajuns după o destul de îndelungată investigație.

Iată-le:

I. Conceptul de „fantastic interior” este unul volatil, lui Cz. Petrescu însuși nefiindu-i tocmai clar ce anume ar trebui inclus ori exclus din subciclul epic intitulat astfel.

Nu s-ar putea spune nici că exegeții săi s-au pus de acord în această privință (cu Cz. Petrescu sau între ei).

Foarte probabil, scriitorul a încercat, inițial, să introducă în literatura română o versiune proprie a acelui „terror of the soul” propus de E.A. Poe și compus din proze cu caracter „grotesque”, respectiv „arabesque”.

Pe parcurs, supus și diverselor influențe (inclusiv influențelor de natură politică), s-a răzgândit, ajungând să includă în Fantasticul interior doar narațiunile pe care nu le putea include în alte subcicluri.

Pierderea interesului pentru acest subciclu explică și faptul că nu a mai scris Madala, iar prologul Căpitanului Hartular a fost transformat în romanul nonfantastic Tapirul (inclus în subciclul epic Război și pace).

II. Având în vedere faptul că subciclul epic Fantasticul interior nu își găsește un loc firesc în Cronica românească a veacului XX (neredând episoade reprezentative pentru viața în România veacului al XX-lea), ar trebui inclus într-un ciclu epic separat, închinat unor [Cronici extraordinare] (intitulat astfel după modelul oferit de Poe-ticele Histoires extraordinaires selectate de Ch. Baudelaire), care să cuprindă încă două subcicluri: [Povestiri cu morți], închinat categoriei estetice a macabrului, respectiv Satyricon, închinat categoriei estetice a comicului.

III. Având în vedere faptul că Fantasticul interior al lui Cz. Petrescu include, incontestabil, și un „fantastic exterior” (e.g. Aranca, știma lacurilor), subciclul epic ar trebui redenumit în mod corespunzător: Fantasticul interior [și exterior].

IV. Subciclul epic Fantasticul interior [și exterior] ar trebui să includă doar texte care îndeplinesc, cumulativ, următoarele trei criterii obiective:

1. aparțin categoriei estetice a fantasticului (criteriu impus prin titlul ales de către autor);
2. nu aparțin (și) categoriei estetice a comicului (criteriu impus prin crearea, de către autor, a subciclului epic comic Satyricon);
3. nu aparțin (și) literaturii pentru copii (criteriu impus prin crearea, de către autor, a ciclului epic impuber Cărți pentru copii).

V. Subciclul epic Fantasticul interior [și exterior] ar trebui să includă, prin urmare, următoarele titluri:

1. Omul din vis (1925, în volumul Omul din vis. Trei povestiri cu morți; proză scurtă);
2. Palace (1928, în volumul Omul care și-a găsit umbra; proză scurtă);
3. Aranca, știma lacurilor (1929, în volumul Aranca, știma lacurilor; proză scurtă);
4. Baletul mecanic (1931; roman);
5. Greta Garbo (1934; roman, continuare a Baletului mecanic);
6. Ochii strigoiului (1942; roman);
7. Carlton (1944; roman).

.

(Final)