“Promiscuosul Buck” şi alte nuvele valutare

de Igor Ursenco

 

FOREX SAGA”¹: O FAMILIE PROMISCUĂ

 

James Joyce, cel mai dificil² autor din Istoria Literaturii Universale, îşi mărturisea undeva visul intim, jinduit de oricare confrate întru scris: să se fi găsit „cititorul ideal” al lui Ulysses.
 

Dar parcă piaţa bursieră nu „este o creaţie a omului şi, deci relectă, idiosincraziile umane” (Ralph Nelson Elliott)? Nu este ea o „carte-ocean”, infinit mai complexă decat orice geniu individual luat aparte? În fiecare zi milioane de analisti şi traderi de pe mapamond încearcă „să o citească” pentru a-i intelege gesturile oculte. Astfel să-i justifice comportamentul măcar postfactum, daca şi-au pierdut orice speranţă de a mai intra în graţiile ei pecuniare. (Marturisesc şi eu, cu Orarul tranzacţiilor Forex³ pe inimă, că am parcurs zeci de scenarii ale „romanului bursier” infinit, pe parcursul mai multor ani, cu speranţa de a nu îngroşa cohorta celor de la urmă!)
 

Fără îndoială, pentru o materie atît de “pămînteană” cum sunt valutele, modalitatea perfectă de a le “caracteriza” ar fi continuarea Proiectului monumental din Comedia umană⁴, pe care Honore de Balzac nu a reusit să-l finiseze. Dar, aşa cum „idiosincraziile umane” – cumulate de participanţii la piaţă – nu sunt şi de cea mai aleasă speţă, v-aş fi recunoscător să nu puneţi pe sema mea unele caracteristici care se circumscriu limitei naturalismului vulgar „a la Emille Zola”.

 

PERECHILE VALUTARE: „PORTRET DE GRUP”

 

Caracterul descentralizat al pieţei valutare, nu exclude si unele „legităţi” de care orice trader ar trebui să beneficieze. Ca să vă dau un „pont” la îndemînă: cotaţiile de la deschiderea sesiunii de tranzacţionare au tendinţa să fie „puncte maxime sau minime” ale zilei de lucru. Pe parcursul acesteia, graficul va încerca să se coaguleze într-o „creastă” grafică maximă sau una minimă (Figura 1). Sau un alt exemplu: maximul/minimul pe graficul zilnic al cotaţiei, va constitui, cu siguranta, targetul ponderat al saptamanii. Á propòs de repartizarea hebdomadară a timpului de lucru, zilele de luni şi marţi vor constitui „minimul” (iar cele de joi şi vineri – respective, „maximulul”) săptămînal într-un up-trend (Figura 1). Acelaşi lucru e valabil în cazul down-trend-ului, inversînd datele, desigur!

 

Figura 1: Maximul/ minimul pe graficul daily constituie targetul ponderat al săptămînii. Barele grafice scurtei indică oportunitate de cumpărare/vînzare (indiferent de vectorul trendului), iar cele lungi – de fixare a profitului.

 

“COMPORTAMENTUL SOCIAL” OFICIAL ŞI INFORMAL AL VALUTELOR

(Valutele “majors” care se raportează, direct sau indirect, la USD)

 

USD (United States’ dollar): in limbajul psihiatric, un adult cu „personalitate dublă”. În aparenţă un tip dur, agresiv, etalîndu-şi „virilitatea” înregistrată la Oficiul international pentru drepturile de autor. Poate aşa se explică de ce dolarul American e preferat de prostituate ca mijloc de plată pentru servicii şi, mai ales, de ce e valută neoficială a unor state ca Ecuador sau Paraguay! Pe de altă parte, îşi tratează accesele de anxietate şi depresie⁵ prin administrare de pastile energetice sau cure de „slăbire” oculte. Începînd cu anul 2000, pe graficele temporale mari (lunare şi anuale) se poate observa declinul USD, inclusiv indexul naţional DOW!
 

Cunoscută în limbajul slang şi ca „Buck” sau „green buck”, valuta americană rămîne să fie un mare consumator de hamburghere (Figura 2) şi petrol originat în Orientul Apropiat. Feromonii libertăţii iradiate de USD nu sunt înghiţiţi chiar de către toată lumea. Repercusiunile sunt ştiute: dolarul e dezertat olfactiv de ţările musulmane în favoarea valutei europene unice, care mai consumă tot mai des carne de oaie.
 

Figura 2

 

CHF (Confederatia Helvetica’ franc): un histrion fără varstă şi sex definite, dar pe care poţi conta atunci cînd restul valutelor (care contează în industria lumii !) sunt agitate sau crizate: unica „monedă-refugiu” ori „safe heaven”care mai are „acoperire” (in jur de 40 %, confor ultimelor estimari) în rezerva mondială de aur. Cei care nu l-au ţinut în mînă vreodată, îl numesc cu prea multă uşurinţă: „Swissy”;

 

JPY ( Japan’s yenna): Yena japoneză, pînă nu demult o senilă maniac-depresivă, din cauza prea deselor şi excesivelor intervenţii ale BOJ (Banca Naţionala a Japoniei) pe piaţa valutară: pentru a-i provoca „anemie” şi, astfel, o „slăbire” (prin procedeul numit “sterilizare”). Guvernul nipon susţine, pe faţă, o yenă anorexică pentru a stimula exportul de maşini şi industria IT. După operaţia de chirurgie plastică valutară, moneda Țări-Soarelui- Răsare a căpătat o aparenţă juvenilă de invidiat, rămînînd încă victima preferată a metodei de trading pe termen lung: carry trade⁶;

 

GBP (Great Britain’ pound): numită ─ cu tot respectul cuvenit unei persoane realizate ─ şi cable (nume preluat de la cablul subaquatic care menţinea legătura între Anglia şi America). Lira sterlină rămîne totuşi o bătrînă recognoscibilă în trăsaturile Agathei Cristi şi în porecla Băncii Naţionale a Angliei („Old Ladi”), care evită cu dexteritate să-şi afişeze simptomele menopauzei. Cauza majoră fiind, probabil, comportamentul „temperat” din prima sa tinereţe pecuniară.;

 

EUR: nobil borgesian cu glandele hormonale hyperactive, fiind cunoscut ca descendent cu acte in regulă din mamă nibelungaă (marka germană) şi tată galic (francul francez). Pretextînd compania mătuşilor din Sicilia italiană şi Galicia spaniolă, vacanţele luxurioase de vară acesta şi le petrece la verişoara din Madeira portugheză. Evident că euro nu putea să nu moştenească ─ de la o asemenea incrucisare genetica eclectica ─ şi un grad scăzut de anemie şi gonoree (netratată la timp), dar, cel puţin, cu şanse considerabile să nu moară de apoplexie.

 

TRĂSĂTURI „FIZIONOMICE” ŞI „HORMONALE”

 

Exemplele pe care vi le propun nu trădează doar o anumită preferinţă care să decurga, imperios, din structura psihică a fiecărui trader, dar sunt utile în sensul că pot anticipa anumite „stări şi predispoziţii” (nefiind obligatorii cu necesitate, totuşi) ale valutelor din pieţele vecine,.

 

Figura 3

 

Să luam exemplul yenei japoneze de pe graficul de mai sus (Figura 3). În 80 la sută dintre cazuri, ea se apreciază/depreciază în faţa dolarului, împreuna cu francul elveţian (vezi şsi graficul USD/CHF din Figura 4). Acestea mai sunt numite şi valute indirecte.
 

Mulţi dintre traderi au remarcat şi altă particularitate interesantă a yenei, în calitatea sa de valută a unei tări care pune accent pe domeniile hi-tech. Acumularea de puncte a indicelui Nasdaq conduce automat la aprecierea JPY faţă de EUR. În schimb, creşterea indicelui S&P ridică perechea USD/JPY la cotele cele mai nebănuite de dragoste!
 

Voi ilustra mai jos alte două cazuri antologice.
 

Francul elveţian, fratele geamăn al valutei europene unice, „rescrie” ─ în sens opus ─ graficul mişcării euro, chiar dacă nu există motive fundamentale să o facă (Vezi Figura 4)

 

Figura 4: CHF „reproduce” ─ în imagine inversată, de oglindă, dar nu neaparat sincronă ─ mişcarea EUR.
Această proprietate poate fi utilizată la luarea deciziei de expuner investiţională pe piata valutară: de exemplu, dacă la începutul orei pe graficul CHF se formează o lumînare de tip „bulish”, trebuie să ne aşteptăm ca pe graficul EUR să se configureze una „bearish”. Această lacună de nesincronizare o putem transforma în avantaj, şi anume: să „anticipăm” mişcarea altor speculator bursieri, în special a „market makerilor”!

 

Lira sterlină, în schimb, chiar dacă are e regulă acelaşi vector cu EUR, e mai greoaie, nu se sincronizează tot timpul cu acesta, ba chiar uneori o ia în direcţie opusă (vezi Figura 5), spre disperarea traderilor neatenţi!

 

Figura 5: Elev flegmatic şi sarguincios, care îşi face „temele” pînă la capăt, GBP respectă cel mai bine dintre toate perechile valutare „parametrii tehnici” impuşi de analiza fundamental. Dar, odată „provocandu-i-se” corzile sensibile, lira sterlină atinge oscilatiile cele mai adînci, indiferent de sensul miscării pentru care se hotărăşte

 

Printre trăsăturile indispensabile valutelor de bază se înscriu şi accesele „temperamentale” zilnice³. Acestea variază între 80 şi 150 puncte (sau pips), în cazul GBP şi JPY. Cele două valute proxy, EUR si CHF, se plasează undeva la mijlocul horei valutare fluctuante!

 

„LEGĂTURI PRIMEJDIOASE”⁷

 

Dar există şi „zile critice” in viaţa ordonată a „clanului Forex”, care pot transforma o zi obişnuită de trading într-un coşmar. şi asta în cel mai fericit caz, cînd nu conduce la ruinarea întregului deposit deschis la una dintre casele de brokeraj. Două dintre acest zile sunt inevitabile, cauzînd o volatilitate „anormală”:
 

1) Sfîrşitul anului financiar: 31 martie (Japonia) şi 1 ianuarie (SUA). Firmele exportatoare din ţările respective îşi dau brînci să repatrieze de urgenţă valuta lor naţională, conducînd la aprecierea/deprecierea nejustificată a yenei, respective a dolarului!
 

2) „Triple witching days” (zile triplu vrăjitoreşti): fiecare a treia săptămînă din lunile martie, iunie, septembrie şi decembrie, care coincid cu scadenţa pentru contractele valutare cu opţiuni şi futures.

 

Dar, de exemplu, cum poate fi explicată „sabotarea” ascendenţei valutei unice pe durata sesiuni americane din 15 februarie 2007? Analiza fundamentală devine inutilă dacă vom încerca să explicăm configuraţiile graficelor EUR/GBP и EUR/JPY din Figura 6: unde în prima pereche, EUR era cumpărat, iar în cea de-a doua – EUR era vîndut. Trebuie să mai spun că fenomenul nu arăta prea diferit de arena unui răboi de distrugere (sau anulare?) reciprocă a forţelor? Or, în timp ce „eurotaurii” (vezi Figura 4, perechea EUR/USD) testau nivelul 1.3171, „urşii” din perechea EUR/JPY au primit un ajutor nesperat de la traderii short din perechea EUR/CHF. Cele două cross-cursuri au început să exercite o presiune insuportabilă asupra valutei europene unice: speculatorii care iniţial mizaseră long pe EUR/USD, au fost nevoiţi sa renunţe la asaltul maximei zilnice (vezi Figura 4).

Figura 6

 

În cazul unui război sau atac terrorist reale – cu excepţia cazurilor cînd „ţinta” poate deveni o altă ţară decît SUA – scenariul verosimil este următorul: USD se prăbuşeşte! Respectiv: aurul, CHF (cu cel puţin 40% acoperire în aur), AUD (80% corelat cu producţia de aur mondială) şi CAD (60% corelat cu producţia de aur mondială) şi NZD corelat, la rîndul lui, cu AUD) îşi sporesc valoarea.
 

Nu pot să nu pomenesc aici de latură ocultă, legată de ultimele trei personaje năbădăioase, clonate pe „mantra sonoră” a valutei americane: dolarul canadian, dolarul australian şi dolarul neozelandez (supranumit Kiwi). Nemulţumite cu poziţia secundară şi dornice de „a parveni”, acestea au devenit notorii prin abuzul de „carry trade” ****** în relaţia lor neoficială cu JPY.
 

PERSONAJE EMERGENTE

 

Doresc să invoc un caz de relaţie valutară „oedipală”.
 

Aşa cum s-a conturat în „subconstientul” pieţei Forex, l-ar invidia însuşi Her Siegmund Freud! După un ocol deviant de cîteva decenii, yuanul chinez şi rubla rusească au revenit în punctul de unde … au pornit: la temelia „Capitalulului” în viziunea lui lui Karl Marx.
 

E adevărat, mileniul al treilea le-a prins pe cele două valute fără „vaccinul” democratic. Administrat la timp, ultimul putea evita complicaţiile manifeste: varicela comunistă (boala dermatologică specifică copilăriei) s-a extins la … varicoza imperialistă (defectiune a sistemului circular-limfatic)!
 

Yuanul chinez, bifat, tot mai des în ultimul timp, în rapoartele Băncilor Nationale din America şi Europa la secţiunea „valute manipulatoare” şi, respectiv, îndemnat să se conformeze regulilor pieţei valutare a devenit o ameninţare reală la adresa autorităţii „figurilor paternale”, specifică valutelor majors. Astfel, „relaţiile” valutare, consolidate şi consacrate în timp pot fi date peste cap, sau chiar spulberate, de către iconolatrul yuan chinez. Partea optimistă a lucrurilor poate fi exemplificată, şi de data aceasta, printr-o altă paralelă din literatură ⁸: clanul Forex demult avea nevoie de o transfuzie de sînge proaspăt şi neviciat.

 

Cel de-al doilea personaj, Ivanuşka, îşi aşteaptă între timp „ceasul norocos”, jucîndu-se în cenuşă cu moneda bicefală. (Deşi nu e convertibilă, rubla rusească îşi poate justifica „acoperirea” în te miri ce comori neperisabile: gaze naturale, petrol, aur, argint, fier sau metale nefieroase, diamante sau chiar caviar de nisetru). Iar Zmeul-cel-cu-multe-capete (în cazul valutelor majors) a citit în „zodiac” că se va naşte Eroul (Antagonistul?) care să îi vină de hac, în cele din urmă, dar nu risca sa il provoace!ceea ce nu înseamnă că Preconştientul refulat … va răbufni intr-o bună zi… Chiar din secolul acesta.
 

It is only a matter of time…

 

P.S. Este loc ─ în scenariile valutare viitoare ─ şi de leul românesc?
 

Teamă mi-e că nu-mi pot permite prea multe la acest capitol, pentru simplul motiv că RON nu face parte din această poveste. Cu Zmei. E la fel de plauzibil să faci vertijuri, citind, la prînz, poveştile “Răţuşca cea urîtă” sau “Cenuşăreasa” şi specia literară cu appeal limitat printer cunoscători: SF.

 

——————————————

NOTE:
 

¹) Suficient încît să-i fi provocat pînă şi somnolenţa agerului Carl Gustav Jung;

²) Joc de cuvinte care trimite, fericit, la Forsyte Saga, ciclu de romane apartinînd lui John Galsworthy, care urmăreşte evenimente majore (inclusiv naşteri, căsătorii, divorţuri şi falimente) produse în viaţa clanului familial Forsyte;

³) Vezi studiile mele: „Orarul tranzactiilor Forex” şi „Dinamica valutei unice: o legitate?”

⁴) Ceea ce nu exclude şi o abordare „ideală”, asemeni celei lui Dante Alighieri din a sa „Divină comedie: în special, analiza tehnică. De exemplu, Principiul Undei lui Elliott şi Retragerile Fibonacci ;

⁵) Care decurg, in special, din diminuarea rezervei valutare deţinute de FED, deficitul balanţei de comert exterior şi, nu în ultimul rînd, ponderea riscant de mare de titluri guvernamentale & bonuri de tezaur americane (deţinute de Băncile naţionale asiatice) şi de eurodolari (în Băncile non-americane);

⁶) “Carry trade” presupune cumpărarea (sau darea în împrumut a) valutei cu rata de interes mai mare şi vinderea (sau împrumutarea ) valutei cu rata de interes mai mică.

⁷) Faimosul roman „Legături primejdioase”, focalizat pe epoca decadentă din Franţa pre-revoluţionară de la sfîrşitul sec. XVIII. Astfel, Choderlos de Laclos urmăreşte îndeaproape manevrele promiscue şi actele de seducţie ale aristocraţiei, toate detaliate într-o intensă tensiune sexuală;

⁸) Familia nobilă din Ciuleandra (romanul lui Liviu Rebreanu), care nu vedea altă ieşire de tămăduire a sîngelui alterat decît prin infuzia forţată a celui de ţărancă tînără.