Rătăciri în linie dreaptă

de Iarina Copuzaru

Dimineaţa pereţii nasc nedumeriri
sîngele acrilic îmi pictează cuvintele
mă răstoarnă-n forme de hîrtie

ştiu exact cît aer îmi trebuie
îl măsor cu unghia
moare apoi în mine un cal
sălbatic răsuflarea pe care-o lasă
adînceşte tăietura dintre mînă şi trecut

memoria mea apăsată de tasta Ctrl
acoperă pragul dintre degete
gesturile umede ca după o ploaie
ce inundă plămînii
şi sentimentul că o călăuză
ceva mai sus de firesc
îmi arată linia dreaptă a rătăcirilor

dac-aş putea să-mi aşez
douăsprezece oase c-o inimă-n mijloc
toate ceasurile-ar privi
spre un departe pe care nu l-au încercat
fiecare linişte ar creşte ca un ciclop
în ochiul meu fără somn.