e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
O găsi, în sfârşit. Sala de mese a spitalului se afla aproape la zece holuri distanţă de salonul său. De fapt, nouă holuri întregi plus o parte din al zecelea hol ocupat exact de uşa cantinei. Intră şi ce găsi înăuntru era, la fel, în perfectă concordanţă cu toate celelalte egalităţi pe care le văzuse […]
Acum era sătul şi, într-un fel, avea impresia că se împăcase cu trupul său. Sau, cel puţin, că ajunseră la un acord tacit. Un fel de remiză pe jumătate organică, pe jumătate imaterială se instală exact între el şi corpul său dominându-i pe ambii cu aceeaşi egalitate superioară a înţelegerii. Râgâi ghiftuit şi oftă resemnat […]
De ce vrei să te sinucizi? Bucătăreasa se aşeză lângă el. Nu îi ceruse voie şi nici nu îi trecuse prin cap vreo clipă că s-ar putea să îl deranjeze. Albul ei impenetrabil cedă prin unele locuri unui filigran de sudoare mată la opaca lumină a prânzului. Chiar dacă trecuseră câteva ore bune de când […]
La cină nu s-au mai întâlnit. Ea ieşise din serviciu. Era probabil acasă, se gândea el, şi se distra sau uita cu desăvârşire tot ce ţine de spital. Mă refer, desigur, la o uitare provizorie, se lansă din nou în tiradele sale savante, ce îşi pierde efectul de îndată ce o nouă tură începe. Îmi […]
O cină mai târziu se întâlniră din nou. Ea era într-un alt schimb şi el se schimbase recent în pijamaua lui de seară, imaculată la vedere şi de un verde atât de scânteietor, încât părea să îi fi orbit cerul organic de stele. Coincidenţă sau nu, dar intrară în sala de mese a spitalului aproape […]
Şi ai terminat prăjitura? Întrebarea veni la ţanc, exact când el o termină cu adevărat şi când ea se întoarse, aşa cum promise, pentru a sta de vorbă cu el mai mult ca aseară. Cina practic se terminase pentru ceilalţi pacienţi ai spitalului, dar nu şi pentru el, pentru care abia începuse. Toţi ceilalţi bolnavi […]
Când intră în salon, îşi aduse aminte de tot ce i se întâmplase în această seară şi constată un lucru ciudat. Se simţea la fel de odihnit ca dimineaţa şi nu avea deloc chef de somn. Ar fi vrut să mai mănânce trei etaje de prăjitură şi să mai ocupe un perimetru invizibil din banca […]
Avea la dispoziţie o noapte întreagă pentru a se gândi la ea. Să îi fie dor, să o dorească ca femeie, să vrea să o distrugă, să o urască feroce sau orice altceva. Gama selecţiei finale era la fel de variată ca aşezările, în cerul său trupesc, a stelelor verzi pe care odată putea să […]
Spre surprinderea lui, chiar dacă adormi din aer, nu dormi aproape deloc toată noaptea. Era agitat şi somnul nu se aşază niciodată în corpurile convulsive. Şi el era cât se poate de încărcat de adrenalină onirică. Visase noaptea întreagă cazne după cazne pe care ar trebui să le aplice trupului său şi realităţii care l-a […]
Abia când se trezi dimineaţa următoare îşi dădu seama cât de mult avusese nevoie de puţină odihnă impermeabilă la vise şi de cât de puţină avusese parte în ciuda tuturor eforturilor sale de a-şi înşuruba ochii în cap cât mai ermetic posibil. Din păcate, nu reuşise să închidă un ochi toată noaptea, chiar dacă practic […]