#traiestefantastic
de Andreea Sterea
Atunci când citești proză fantastică, te aștepți, ba chiar ai pretenția, ca autorul să te invite într-o lume neobișnuită, care să îți ofere surprize la fiecare pas și să te fascineze într-atât încât să nu mai vrei să o părăsești. Asaltat din toate părțile de realități sumbre, inevitabile, nu poți decât să îți dorești să evadezi, chiar și pentru câteva clipe, altundeva.
Dacă portalul prin care ai fugit astăzi te-a adus în volumul Arlequine, ești cu atât mai norocos, pentru că aici nu vei descoperi numai o lume, ci zeci de universuri, unul mai straniu decât celălalt. Fiecare poveste pe care o vei parcurge este o ușă întredeschisă spre o dimensiune paralelă, unde realul și imaginarul, sacrul și profanul, oniricul și liricul se împletesc și se transformă reciproc, făcându-te părtaș la aventuri care întrec orice închipuire.
Ușor de încadrat în realismul magic, povestirile lui George Cornilă aduc cu ele un binevenit eclectism al subiectelor, motivelor și conflictelor, destul de rar în literatura română contemporană. Autorul mânuiește cu la fel de mult talent și canoanele prozei science fiction, și cele ale fantasticului întunecat, ale goticului, romanticului și tenebrosului, într-un volum totuși unitar ca stil și captivant ca atmosferă.
Toate povestirile cuprinse în acest volum au un farmec aparte și darul de a crea acel sentiment total de imersiune pe care numai la marii maeștri îl întâlnești. Fie că te plimbi noaptea printr-un Paris al luminii și al artei, deopotrivă melancolic și misterios, sau ești prins într-o intrigă bizară dintr-un ospiciu izolat la munte, claustrofob și periculos, magia este mereu prezentă acolo, în fiecare cuvânt sau întorsătură de situație.
Ce fascinează de la primele rânduri ale volumului este faptul că fiecare text al lui George Cornilă este o odă închinată nu numai culturii, dar mai ales cunoașterii și descoperirii. Într-un fragment te plimbi prin Praga veche, care te lasă mut de uimire cu frumusețea ei, în căutarea unui anume anticariat, ca apoi să ajungi fără de veste în Pall Mall-ul londonez, agitat, viciat și plin de enigme. La un colț, te tulbură Veneția surprinsă într-un moment de dureroasă prăbușire, ca la următorul să străbați în ritm alert junglele sud-americane în căutarea adevăratei moșteniri a mayașilor. Dincolo de castelul din Gévaudan, în care poate că sălășluiește sau nu o fiară, se întind vastele teritorii ale Continentului Negru, unde granița dintre mit și realitate este la fel de fragilă ca viața locuitorilor din savană. Dacă ridici brusc privirea din carte, este posibil să surprinzi rânjetul nebun al lui Kafka urmărindu-ți orice mișcare sau, mai înspăimântător, al unei inteligențe artificiale despre care nu știi sigur dacă îți vrea sau nu binele.
Citind proza lui George Cornilă nu poți să nu remarci apetitul autorului pentru frumos și sumbru, pentru necunoscut și explorare, fie că vorbim despre sondarea adâncurilor psihicului uman, fie că vorbim despre descoperirea unei mașini a timpului într-un subsol din fosta Casă a Scînteii. Nici un detaliu nu este pierdut din vedere, nici o emoție nu este lăsată la întâmplare, iar tu, cititorule, vei avea astfel ocazia să îți sondezi propriul suflet și propriile visuri.
Pe cât de romantic ca stil, pe atât de provocator cu ideile pe care ți le oferă, volumul este un puzzle de noir, gotic, dark fantasy, science fiction, folclor, urban fantasy și basm clasic, în care fiecare piesă se potrivește în tabloul general, completându-l și dându-i viață. Fie că ești pasionat de misterele Africii, de ocultism, supranatural, spiritualitate, monștri (din noi sau din afara noastră), de religie, știință sau simbolistică, vei găsi aici câte ceva din fiecare și din toate laolaltă. Trebuie numai să îți faci curaj și să vizitezi destinațiile stranii pe care autorul ți le propune cu generozitatea unui vrăjitor care se ține de șotii.
Dincolo de faptul că vei simți cum ești cuprins de wanderlust cu fiecare pagină dată, vei simți și cum ești pus la încercare. Fiecare idee, fiecare cadru, motiv și temă sunt tot atâtea subiecte pe care să le cercetezi cu mintea și imaginația, căci George Cornilă numai îți deschide calea, invitându-te să faci câte o călătorie inițiatică în fiecare poveste. Și cum să nu o urmărești pe jumătate îndrăgostit și pe jumătate înspăimântat prin Paris pe Arlechina care dă titlul volumului? Cum să nu împărtășești oroarea celui care își găsește cel mai bun prieten ucis într-un penthouse din București? Cum să nu te întrebi dacă ai risca să iei masa în compania unei seducătoare asasine care ar face-o și pe Lucrezia Borgia să pară nevinovată?
Realismul magic al lui George Cornilă, infuzat cu lirismul unui Gene Wolfe sau al unui Algernon Blackwood, aduce cu sine și câte ceva din atmosfera de mister apăsător al lui Poe, oniricul lui Eliade, frivolitatea lui Henry Miller, absurdul lui Kafka, profunzimea lui Borges, coșmarurile lui Edward Lucas White sau nostalgia lui Márquez. Nu lipsesc nici umorul negru al unui Kusturica sau suprarealismul vizual și ideatic al lui Guillermo del Toro.
Cosmopolit, cult, pasionat de arta cinematografică și bun cunoscător al subtilităților tehnicilor literare, George Cornilă se folosește de toate abilitățile și pasiunile lui pentru a ne oferi un volum complex, superb stilizat, în care fiecare detaliu spune o poveste și în care fiecare personaj ne cheamă să-i fim martori la existență.
Un recital scriitoricesc de valoare în literatura contemporană, volumul Arlequine îi va atrage pe toți cititorii care iubesc literatura de calitate, căci vor găsi în el iezme, otrăvuri, fiare și lumi, îngeri și oameni, lumină și demoni, mituri străvechi, zone crepusculare, dosare X nerezolvate, povestiri cu final neașteptat, babilonii, salturi în timp și o dragoste nețărmurită, neabătută și nevoalat declarată pentru Artă.
One thought on “Arlequine sau cartea ca o călătorie”