[debut]
Lebăda
Din care lac Lebăda sosise?
Și care lac se-mpodobea cu vise?
Trecea pe valuri splendida făptură
Precum o arcă peste marea sură
gust al tainei! truda ei amară
Neofilind a prospețimii țară
Numai noi pe drumul reîntoarcerii –
Și ea mă trase după sine-n ierburi.
Iubirea a fost!
A fost deasupra noastră
Pasărea colibri
Pasărea măiastră. –
Un vuiet și-o mireasmă de pădure
în față era o taină
trupul meu cu trupul să-ndure
Suflete-n joaca lor albastră
dansează-ntre făclii de ceară
și-n trup stă-mpietrită gheară.
Prins în mâna Domnului
Am plîns așezat la masa de scris
și atunci am zis către mine:
„– Eu vin curînd –
Vin mai nainte,
peste rînd”
O domnul meu la tine vin
ostenit sunt de ocară
primește-mă în cortul tău
E frig afară
eu vin încet, am mersul greu
gătit în haina mea de in
alerg și vin mereu
eu vin încet în pasul meu
dar sunt străin
alerg și vin
să întâlnesc vreun învățat
să mă-ntrebe întâia oară
Despre Adevăr
și
Despre Slavă
eu de ce n-am învățat?
Fînarul
seara fînarul se face de taină
mă-mbrățișează aprigă dîrză,
plecăm coborîm în rădăcini și acolo
ne unim. Suntem un pumn de
dulce țărână
rîul Eufrat tronează
peste sîngele cald
al vechilor imperii
de la un mal
la Calafat
o toate se duseră
și le vorbesc de un timp cu
frumusețe
de regi tirani apusuri și
noblețe
iar Eu în loc să mă plâng
că-mi scufundară corăbiile
îmi amintesc cum să alerg
după soare cu cercul.
La huda poienii
aur de Soare strângeam pentru
ziua de mîine
valuri de apă lină
adunam toată vara
să rotesc nebune pe cer vestitoarele
prin ora mea de cenușă
ursitoarele