o istorie de buzunar
de Ana-Maria Negrilă
Romanul de debut al autoarei americane Donna Tartt, intitulat „Istoria Secretă” și publicat în 1992, reprezintă punctul de plecare al unei cariere literare remarcabile, fiind urmat în 2002 de „Micul prieten”, iar în 2013, de „Sticletele” (Premiul Pulitzer). Acțiunea romanului se petrece la Hampden College, o prestigioasă instituție de învățământ superior, unde cinci studenți extrem de talentați devin subiecții unui experiment academic fără precedent. Sub îndrumarea charismaticului profesor Julian Morrow, acești tineri se cufundă în studiul literaturii clasice, însă obsesia pentru antichitatea greacă devine, de fapt, un zid care îi separă de realitate, îi izolează de restul lumii și îi atrage într-un univers în care granița dintre cunoaștere și nebunie, dintre realitate și mit, devine din ce în ce mai subțire.
Unul dintre aspectele remarcabile ale romanului este modul în care autoarea își creionează personajele, accentul căzând pe metamorfoza lor psihică și pe mecanismele care îi conduc în cele din urmă la crimă. Richard Papen este un tânăr inteligent și ambițios care, în ciuda situației financiare precare, ajunge la Hampden College și i se alătură lui Julian Morrow, un profesor de limbi clasice a cărui grupă este formată dintr-un număr restrâns și bine selecționat de studenți. Richard este atât naratorul poveștii, cât și observator al acțiunilor prietenilor săi, de care se simte atras, fiind inițial doar intrigat de grupul exclusivist din care fac parte, dar căzând apoi aproape complet sub influența lor.
Prin ochii lui Richard, descoperim treptat relațiile ciudate dintre ceilalți membri, care încearcă la început să se înconjoare, cel puțin în ochii lui, de un aer de normalitate. Henry Winter este liderul carismatic și extrem de inteligent al grupului, dar care ascunde și o latură întunecată, o amoralitate și o tendință de manipulare care vor influența profund acțiunile celorlalți. Charles și Camilla Macaulay sunt frații gemeni care aduc în cadrul grupului atât o aură de mister, cât și una de atracție sexuală prin ambiguitatea relațiilor pe care le cultivă. Bunny Corcoran este singurul personaj aflat cu adevărat în contrast cu ceilalți. Fiind extravertit și impulsiv, dar și mincinos și manipulator, fără însă să aibă profunzimea și stilul lui Henry Winter, devine curând factorul destabilizator al grupului și ajunge astfel să joace un rol central în evenimentele tragice din carte.
Deși romanul debutează cu descrierea unei crime, iar cititorul știe deja cine sunt criminalii, intriga complexă, suspansul bine construit și dezvoltarea lentă și imprevizibilă a acțiunii, contribuie la crearea unei povești ce atrage inevitabil. Prin urmare, în ciuda primei impresii, „Istoria secretă” nu este o carte polițistă, fiindcă moartea lui Bunny Corcoran aproape nu contează. Ceea ce contează este însă modul în care s-a ajuns la ea și mecanismele psihologice prin care mai mulți tineri înzestrați încalcă legea cu toate consecințele ce decurg de aici. Întrebarea pe care cititorul și-o pune pe parcursul lecturii nu este de ce Bunny trebuia să moară, ci care este justificarea morală a asasinilor și, mai ales, destinul acestora după ce factorul perturbator, Bunny însuși, a dispărut din viața lor.
„Istoria Secretă” este, în esență, o analiză profundă și sinceră a psihicului uman, un roman în care ambiția și obsesia conduc personajele pe o cale greșită, la capătul căreia află că secretele sunt foarte greu de păstrat și de gestionat. Donna Tartt reușește astfel să creeze un roman tulburător care ne provoacă să reflectăm atât asupra moralității și atracției umane în fața misterului, cât și a pericolului cunoașterii dincolo de normele impuse de societate.