L I L I

                                                 de Robert ŞERBAN  (Romania) 

for the English version, click here

          Dacă aştepţi tramvaiul 8 în staţia de lângă Abator şi începe să plouă violent, te vei adăposti în singura scară a blocului din faţa staţiei. Înainte de a intra în scară, treci pe sub bolta de viţă de vie. E ca un tunel, iar când vine tramvaiul ai impresia că a ajuns instantaneu, ca un tren japonez. Dacă eşti în casa scării când a oprit şi nu alergi, îl pierzi. Dar tramvaiul 8 vine greu. Mai ales sâmbăta şi duminica. Mai uşor vine ploaia. Ca asta, cu fulgere şi tunete, cu stropi cât unghia.

Nu se vede tramvaiul. Întorci capul şi te uiţi la geamul din stânga, de la parter. Acolo stă Lili. Nu a ieşit la fereastră să vadă ploaia. De obicei e acolo. Ţi se pare că se mişcă perdeaua. Plouă rău. Intri şi tu în scara blocului. Te uiţi la pereţi. La lista locatarilor. Săceanu Maria – ap.1, Darie Ionel – ap.2, Stoica Ovidiu – ap.3, prof. Ilie – ap.4, Vlad Georgeta – ap.5, Soare Cristi – ap .17, Udrea Ovidiu –ap.18. Lili stă la apartamentul 2. O cheamă Darie. E cea mai frumoasă brunetă pe care ai văzut-o în ultimii trei ani. Ai văzut-o crescând. Acum e în ultimul an de liceu. E aproape femeie.

Plouă ca naiba. E plin de bălţi şi de frunze de vie care seamănă cu gelatina pentru prăjituri. O femeie grasă se uită în poşetă. Te uiţi şi tu, discret, şi îţi vine să râzi la gândul că ai să vezi cine ştie ce. Femeia îşi scoate pachetul de ţigări, bricheta. O grasă cu ţigara în gură. Fulgeră. Bătrâna cu batic negru se uită pierdută la fumătoare. Are ochi mari, buni, lăcrimoşi. Poate din cauza fumului.

Se aude tramvaiul. Grasa mai trage o dată din Winchester şi dă să iasă din scară. Bătrâna s-a trezit din reverie şi îşi ridică plasa de rafie pe care o lăsase jos, sprijinită de perete. Plouă groaznic. E 8. Le laşi pe femei să treacă prin tunelul parcă vopsit în verde irlandez şi te pregăteşti ca din 12-14 paşi să ajungi la tramvai. Îţi laşi greutatea corpului pe piciorul stâng, ridici uşor călcâiul celui drept, dar drumul nu e liber.

Prin tunel aleargă Lili. Probabil a venit cu tramvaiul. E udă leoarcă, are tricoul lipit de corp, părul negru, lucios. S-au închis uşile. Urmează staţia Olimpia. Lili intră în casa scării, se scutură ca un coker, stropeşte. E frumoasă. Se uită la tine şi, în acelaşi timp, caută cu degetele în cutia poştală. Aşteaptă scrisori? Are vreun iubit? Se dă un pas în spate şi priveşte în cutie, cu un ochi. S-a aplecat la 45 de grade, fără să-şi îndoaie genunchii. Simte că te uiţi. Femeile simt când le priveşti. Şi grasa a ştiut că o priveşte bătrânica.

Lili se bosumflă. Caută în poşeta puţin mai mare decât un portofel. Scoate cheile, o alege pe cea mică şi deschide lacătul. Nu e nimic în cutie.

“Lunea nu vine poşta”, îi spui.

“Aştept factura de la telefon”, răspunde şi închide lacătul.

“Telefonul vine în jur de 15. Astăzi e în 4”.

“A, da. Căutaţi pe cineva?”

“Nu, aştept tramvaiul.”

“De ce nu aţi urcat în ăla?”, întreabă Lili.

“Nu pot să alerg, mi-am luxat glezna”, minţi tu. Lili îţi priveşte picioarele.

”Stângul sau dreptul?”

“Dreptul”.

“Am un unguent foarte bun. Eu fac volei şi o păţesc destul de des. Dar unguentul ăsta
e  extraordinar. Stau aici, haideţi până la mine”. Înghiţi. Ţi se bate pleoapa. Lili deschide uşa apartamentului 2 şi intră prima. Îi miroşi părul.

“Nu vă descălţaţi. Nu, vă rog. Staţi aici, pe fotoliu sau pe canapea”. Sufrageria e simplă, cu covor persan, cu pahare şi balerine în vitrina unei mobile oarecare. Un peisaj cu ramă grea pe peretele din stânga.

“Mă schimb şi vin imediat. Daţi drumul la televizor”. Te uiţi după telecomandă. Nu o vezi. Chiar ţi se bate pleoapa. Vezi o pată pe tavan. Se aude apa de la baie. Sau de la bucătărie. Scârţâie uşile de la un şifonier. Mai scârţâie o dată.

“Asta-i alifia. E ungurească”. Lili are pe ea o rochiţă alb-albastră. Golul din gât ţi-a coborât în intestine. Lili s-a aşezat în genunchi, în faţa ta. Desface tubul, strânge puţin de el şi o cremă gălbuie scoate capul. Lili te priveşte.

“Nu vă încordaţi. Întinde-ţi puţin piciorul”. Îţi atinge cu arătătorul pulpa. Apoi şi cu degetul mijlociu. Apasă uşor şi masează în spirală. Mâna dreaptă şi-a aşezat-o pe piciorul tău stâng. Obrazul ei îţi atinge genunchiul. Respiri pe gură. Ai buzele uscate şi depărtate una de alta. Respiri cu tot corpul. Palma dreaptă a fetei urcă inconştientă pe piciorul tău, pe abdomen, se desface în cinci degete lungi şi îţi cuprinde unul dintre sâni.