poem de amor
de Adrian Suciu atît te iubesc încît copiii tuturor femeilor singure din lume au tată iar noi sîntem un orfan plîngînd atîrnat de gîtul unui bărbat care plînge
e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
de Adrian Suciu atît te iubesc încît copiii tuturor femeilor singure din lume au tată iar noi sîntem un orfan plîngînd atîrnat de gîtul unui bărbat care plînge
de Adrian Suciu a fost o zi şi o noapte şi le-am numit pe cele două. am văzut că e un lucru bun şi n-am ieşit din casă. doar am căutat ceva de băut şi n-am găsit. am căutat o carte şi nu mi-a plăcut nici una. am căutat o femeie
de Adrian Suciu Mereu am visat să iubesc o femeie care sîngerează pe stradă. O literată cinefilă şi melomană, cu inima pulsînd pe ritmuri de Mozart, cu sincope din Dante.
de Adrian Suciu Oraşul este indiferent ca măruntaiele unei păsări de noapte înjunghiate. Tu ştii că sărbătorile sînt perfecte să îmbătrîneşti mult şi singur sub masca fericirii de ocazie: eşti înduioşătoare ca un ateu aprinzînd lumînări pentru morţi în ideea că nu se ştie niciodată.
de Adrian Suciu N-am să-ţi ofer decît o apetenţă crîncenă pentru viaţă şi cîteva certitudini. Să-ţi ceri iertare e ca şi cînd ţi-ai mînca propria carne: cu gura plină de propriile cartilagii şi zgîrciuri se cere iertare!